gata

aseara a fost foarte bine. am gatit, am baut, am mancat si-am cantat cu ioana si mo si iubitii lor. si am facut-o un tangou de mare spectacol pe draga de ioana.
am primit si un cadou pentru ziua mea stelara. la un moment dat, va trebui sa ma pun si sa fac un bilant: cate bune si cate rele mi-a adus mie ziua asta stelara.
desi ne cunoastem foarte putin, a fost ceva acolo. m-au coplesit micile atentii (si shoot-urile cu vodka, recunosc). e atat de bine sa iti petreci timp cu oameni pe care nu-i linistesti tu, te linistesc ei pe tine. pentru ca am obosit. nu mai pot sa ma gandesc la voi, va trebui sa conteze si ce simt eu de-acum. nu mai mediez, nu mai aspir energiile negative, nu mai sunt pisica voastra.
o sa incerc sa am grija si de mine.

sa mori tu!

in fiecare zi, Liviu Dumitrascu ma sfatuieste ca un tata:

"Nu este recomandat sa uimesti
intervievatorul cu o aparitie glamour, dupa ultimele tendinte ale modei. Secretul este sa arati profesional. Evita extremele.

Un costum este intotdeauna adecvat unui interviu, chiar daca mediul firmei pare sa fie unul relaxat, in care toata lumea poarta jeans si tricouri. Desi poate parea ciudat, exista in continuare un numar alarmant de intervievatori – atat barbati, cat si femei – care se simt mai confortabil in fata unei intervievate care poarta fusta, decat un costum cu pantaloni.
Costumele trebuie sa fie uni: negre, gri inchis sau bleumarin, sau cu modele discrete. Costumele negre clasice sunt cele mai indicate.

Camasile sau bluzele nu trebuie sa fie in culori tipatoare; albul si albastru sunt mai sigure -denota profesionalism.

In ceea ce priveste hainele noi sau incaltamintea, poarta-le mai intai prin casa, inaintea interviului, pentru a evita eventualele disconforturi.

Evita, de asemenea, parfumurile, deodorantele sau aftershaveurile puternice. Poarta cat mai putine bijuterii si accesorii. Da impresia unei persoane pe placul tuturor."


auzi ba, cu dragostea cum sa fac sa iasa bine?

stiinta somnului

descoperire epocala:cel mai bun film pentru insomniaci e science of sleep.
il stiu, pe filmul asta il stiu. as putea sa va spun care e replica cea mai stupida ("you're dead, you have lost the battle to cancer") si imi va fi mai greu sa ma hotarasc la cea mai frumoasa (cred ca e aia cand ii da cadou tipei masina de intors in timp-tors in timp-tors in timp si ea intreaba cu ce ocazie primeste un cadou si el ii zice" because for the occasion that i find you pretty" si apoi ea da cu batu-n balta si el zice" ok, maybe you don't deserve it, give it back"). imi plac paturile pe care alearga animale salbatice si faptul ca, in cele mai triste momente, gagiul ii spune ca ii plac tatele ei. and i laof za goat on za cliff. si, ca orice dobitoaca autentica, ma vad sub un costum pisicesc inganand " if you rescue me, i'll be your friend forever. "

acum o sa-l vad a doua oara, pentru ca, dupa o binemeritata ora de somn, m-am trezit dintr-un vis extrem de trist si straniu, fara nicio legatura cu dioramele lui gondry. imi gasisem un partener de fotbal, dar fotbal american pentru ca mingea era oarecum ovala. era un pustan de vreo 7 ani, brunet, cu gaura intr-o nara, fapt pentru care i-am instalat acolo un cercel. in timp ce ne minunam noi de pajistea inundata in nocturna si tarait de greieri, apare o doamna care lamureste ca am nimerit in noaptea in care mortii se intorc sa-i vada pe cei dragi si de-aia s-au pus greierii pe cantat. mi s-a parut atat de trist ca am visat sambata mortilor laolalta cu pustanul mei amator de fotbal american si zgomotul meu preferat , incat m-am trezit imediat.

ce greu se adoarme in ziua de azi si cum ne mai trezim noi cu picioarele in frigider!

prietenului meu

imi pare rau. stiu ca tie iti trebuia un prieten, nu un taur cu ascendent in leu si luna in scorpion care sa pofteasca la tine din punct de vedere romantic. asta-ti mai lipsea, bietul de tine!

stiu ca te-am speriat. de obicei ma controlez, nu fac declaratii din astea. eu nu stiu cum sa ma comport cu barbatii care imi plac, asa ca nu ma comport deloc si gata. maximum a ceea ce am facut pana acum a fost sa iau de mana un baiat, dupa ce am stat o zi jumatate de vorba. ah, ar mai fi si faza aia in care m-am asezat in bratele unuia, insa nu se pune pentru ca bausem prea mult vin cu scortisoara si am crezut ca ma pun pur si simplu in fotoliu; am fost foarte surprinsa cand fotoliul m-a mangaiat pe o mana.

acum nu stiu ce m-a apucat, dar m-a apucat prost. tu aveai nevoie de un prieten, nu de un taur cu ascendent in leu si luna in scorpion care sa pofteasca la tine din punct de vedere romantic. iarta-ma, din momentul asta incetez. promit.

bascov, mon amour

bascovul s-a stramtat mult. atat de tare, incat a trebuit sa fac un numar periculos de echilibristica pe bordurile nou montate, cu masinile vajaind in stanga mea. bine ca erau bine montate!

podul de nepiatra care m-a necajit peste masura zilele astea a ciuntit nedrept din curtile oamenilor. ganditi-va la locul prin care ati trecut de cele mai multe ori in viata voastra. dintr-o data, un strat zdravan din el dispare si te trezesti fata in fata cu un miez despre care nu stiai nimic. acum vad limpede in bataturile bietilor gospodari, pot sa ating cu usurinta chilotii de pe sarme, pot servi o bere din fuga, numai ridicand cu subanteles geamul masinii, chiar prin fereastra de la "doi castani", afacerea fostei familii buca, actualmente ionescu. cum ii spuneam eu cuiva, de cand cu largirea asta de autostrada, am senzatia ca trag cu ochiul in intimitatile bascovenilor si zau ca nu-mi doresc asta. familia popa e ocolita de fenomen- in dreptul casei mele se face un sens giratoriu s-atat. in plus, sunt cu casa in fundul curtii, sarma noastra de rufe e la adapost.

acasa e bine. mama cam imbatraneste si e foarte trist. am reusit sa vorbesc cu frate-meu. un cretin, da' e al meu si il iubesc. am avut senzatia aia ca a ajuns ceva la el, in sfarsit. am reusit sa-l scot pana in bucatarie, la o tigara. e lucru mare, o sa mai incerc. dictatorul s-a facut cat un porc, a scapat din hormoniada aia incredibila. si a adoptat un puiut mic-mic si sperios-sperios, un ghemotoc din cap pana-n picioare. florile mamei sunt impresionante, ea la fel. pe silvio il iubesc, si-a amanat plecarea numai ca sa ma vada.

luci a luat-o razna: are telefon, cu tot cu manele de la colegi, insa asculta youtub-uri super-rock cu spiderman. maica-sa zice ca e ok, macar nu-i guta sau ceva. si e geloasa foc: golanul are o iubita. citat " e cam nesimtita aia mica, il pupa in fata mea". presimt ca peste vreo 5 ani il pazeste cu maturoiul, femeie nebuna ce e!

drumul inapoi a fost incredibil. nu vi-l zic, l-am povestit deja cuiva si e suficient.

daca ai ajuns pana aici cu cititul si te intrebi de ce nu esti in carti, iata explicatia: barbatii se cuceresc greu de tot in ziua de azi; nu mai e pac-pac, ca pe vremuri; normal, trebuie sa fac pe inaccesibila. dupa cum ai vazut, nici nu te bag in seama. nu,nu,nu, deloc!

ziua stelara a trecut

nu mai pot sa scriu nimic intelept, nici sa scrijelesc. imi pare rau.
ziua stelara a trecut.

festiv-festiv

am pascut leustean si m-am expus.

cumplit de placut!

ruchi, de ce plangi ca o vaca?

circa sapte minute am avut azi timp de o tragedie personala. nu inteleg cum un om se poate simti amenintat de mine sau cum umilirea mea in fata colegilor ii poate produce o satisfactie. cand am ajuns genul de om care sa te imbie sa faci asa ceva?

noi, oamenii care ne dam demisia din principiu, n-o sa fim niciodata fericiti. e un concept total gresit pentru lumea de cacat in care traim. cred ca prefer salariul de librar, ala indecent de mic. daca o sa vrea cineva vreodata sa lucrez in advertising sau alt domeniu la fel de scabros, atunci sa faca bine sa scoata un salariu indecent de mare.

si m-am indragostit. ce de obicei, de cel mai nepotrivit om din univers. cel mai trist lucru e ca nu puteam inventa un om mai potrivit.

cum mi-am dat seama ca mai exista o speranta si pentru noi

dragii mei tristi,

o sa fim bine. vom gasi un om care sa ne iubeasca asa cum suntem noi (si cum mai suntem noi de minunati, nici nu va dati seama). vom gasi o slujba mai misto decat mistoul, pentru ca noi, ca si duduile cu tratamente faciale, meritam. o sa fim fericiti, ascultati-ma voi pe mine!

un domn de 37 de ani din iasi a fugit deunazi din batatura pentru ca a citit in ziare ca madonna, iubita sa dintotdeauna, trece printr-o perioada grea si n-o mai vrea ciufutul ala cu aere- stiti voi, scotianul retardat emotional. sigur, a fost gasit zacand intr-un sant(era viu, ba fatalistilor!), la cativa km de satul lui. important e c-o iubeste si ca lasa totul pentru ea. ganditi-va ca vorbim totusi despre o femeie zbarcita, nu foarte intreaga la minte, cu convingeri religioase de neclintit.

d-asta zic, exista speranta.

mi-e drag de voi, ba!

ce mi-ar placea sa am un carut din ala fain de inghetata si sa stau toata ziulica sa impart bunatati oamenilor tristi!

numai eu as sti reteta exacta a cremei-care-te-face-sa-uiti, cu umplutura-de-veselit si sirop-de-facut-hop-hop.

si as avea si o pereche de clopotei, astfel ca voi m-ati auzi de la mare departare si ati goni pe scari pana la mine.

si nicio suparare nu ar ramane fara leac, si niciun om trist neimbratisat si doftoricit cu bunatate rece si insiropata.

si sa facem inca una pentru gagica mea

la cererea publicului spectator, un post relaxant si onorific.

aseara am auzit vorba mare: cica fotbalistii nostri sufera din cauza de lipsa de mentalitate. asta e si sursa problemelor noastre, ale nefotbalistilor: n-avem mentalitate frate, e evident!

prin urmare, propun un ghid mic de how to acquire mentality, asa, pe scurteanu, in minunatii 10 pasi care ne-au consacrat:

1. cunoaste mentalitatea
2. imprieteneste-te cu mentalitatea
3. iubeste mentalitatea
4. iart-o pentru tot ce-a facut pentru tine
5. iart-o mai ales pentru lucrurile pe care nu le-a facut pentru tine
6. impaca-te cu mentalitatea ta, eventual faceti sex
7. raceste putin relatia cu mentalitatea, pentru ca te consuma inutil
8. fa-o sa creada ca totusi a ramas cea mai importanta pentru tine
9. in paralel, creaza-ti legaturi cu mai multe idei abstracte, altele decat "mentalitatea"
10. posed-o frate, de acum e numai a ta

ei, te-am lamurit?

sifonierul scartaie de nebun, nu-i asa?

nu dorm bine cand nu esti acasa. acum, dupa casa somnului, se pare ca am tot felul de idei absurde: ca visez nesfarsit timp de doua melodii, ca pic de somn in timpul unei discutii, ca am o insomnie hotarata si autentica.
am incercat bai fierbinti la picioare, pentru ca slaba circulatie a sangelui si senzatia asta stranie de teama sunt nedespartite. am incercat sa-mi ocup mintea cu lucruri simple si migaloase, de-asta tastez acum cu unghii rosii pe jumatate uscate. zau ca nu merge nimic!
jazz-ul nu ma ajuta nici el. am avut o surpriza placuta insa: in timp ce-mi puneam in functiune metoda imbatabila- cele mai frumoase amintiri cu putinta- si mi-au sarit in fata zeci de priviri de-ale lui tudor, am devenit foarte frustrata: sunt oameni care m-au vazut zile in sir si n-au reusit sa-mi lase macar o urma placuta, buna de folosit ca arma impotriva celui mai urat urat. si m-a pocnit: eram la mama si mi-a gasit masina de scris verde-brotac. mare mirare, mai avea o umbra e tus. a inceput sa scrie greoi- literele nu prea se lasau tiparite- cu multime de greseli. se putea deslusi totusi un raport amanuntit al agentului secret prizonier in casa spioanei ruxi. foaia impaturita zdrenturos a scapat de "marea curatenie" pentru ca se ascundea netrebnica printre hartiile mele de la birou. cand am gasit-o, era deja prea tarziu. furia trecuse . o am si acum. demn de retinut ca episodul s-a intamplat intre un reparat de clanta si o revizie a closetului, deci vorbim de un week-end cu adevarat reusit. eu sunt partial eliberata- am reusit sa-mi amintesc macar un lucru cu totul si cu totul frumos de-atunci.
mai ramane spaima de-acum. nu pot sa dorm nicicum si..(.stai asa ca-mi raspunde ana, de la capatul celalalt al messengerului si al lumii...doamne, ce bine e sa ti se inroseasca o portiune mica a monitorului, plus pac-pac-ul linistitor.)
...si ma gandeam ce bine ar fi sa ai un om cu care sa faci un pact: la orice ora te-as suna, tu sa-mi raspunzi. eu sa-ti zic de ce sunt rau, sau speriata, sau de ce nu pot sa dorm. si tu sa-mi spui o poveste si eu sa adorm. si invers, sigur ca si invers! ultima oara cand am sunat pe cineva la o ora stranie pentru ca ma taiasem in podul palmei si eram singura in casa si ma gandeam "de ce sunt eu singura in casa, taiata la mana, in loc sa fiu cu tine?", a raspuns de la un party dubios, reamintindu-mi de ce eram eu singura in casa si nu cu el. l-am rugat frumos si mi-a spus o poveste atat de urata si deprimanta si scurta si gresita, cu o omida care murea la sfarsit, normal.
deci vreau un numar de telefon al unui om care se lasa deranjat noaptea pe la 2-3 si care stie snoave si asa, fara omidute care mor dupa doua minute.

post despre irealitate geo-politca si religioasa

papadiile sunt foarte bune in salata. sau ca mijloc deloc omotie. ele pot fi purtate in port-geanta, portfard, sau portjartier. sau dichisite cu ceapa, ulei maslinos si sare grunjoasa.
ursii panda nascuti in vest mananca multe papadii, bine-crescute pe langa sosele. asta din cauza cu feng-shui-ul afecteaza orientarea gastro-intestinala ca micutilor uriasi.
dar ursii panda din vest se mai dau in vant si dupa salatile de untisor. despre asta nu va pot vorbi la nivel culinar, pentru ca nu detin toate datele. sa incepem o noua propozitie despre ursii panda din vest.
acestora le place sa cante la acordeon in timp ce un grup de francezi ii asculta cu gura cascata. dansii habar n-au ca sunt pe cale sa se inece cu dumicati zdraveni, pentru ca legea karmei spune ca"plati-va cel ce se holba la ursii panda din vest, mai ales daca e un nationalist inversunat si pervers".
ursii panda din vest sunt protestanti. goana dupa bunastare insufleteste fiecare particica din trupsorul lor greoi si osanzit. de aceea, ei platesc instructori de gimnastica aerobica care-i bat la cap sa faca miscare in poienitele unde locuiesc.
ursii panda din vest sunt in dilema: sa tina cu obama in virtutea petelor negre, sau sa voteze intr-un final cu mccain, pentru ca fondul alb da tonul politic? macinati de ganduri contradictorii, ei sfarsec insa in fata unei creme fondue.
ursii panda din vest au vieti scurte, dar nobile. daca ar manca mai multe papadii...altul le-ar fi destinul! ar fugi incolo si incoace, ca gabriel dorobantu, iar talismanul de iubire nu s-ar mai preface in scrum!

recunoasteti?

Cea mai frumoasa fata

Am intalnit-o aseara in La Scena. Avea 21 de ani si parul prins in dreadlocks si ochii verzi si cercel in buza de jos si vorbea putin, cu glas mic si idei precise. Si eu, beat fiind, zdranganeam Beatles la pianina dezacordata de pe hol si ea a iesit urmata de prietenii ei si ma asculta pana cand mi-am dat seama ca ma asculta si m-am fastacit si am incurcat reul cu solul si am urlat ca in conditiile astea nu mai cant , ca eu nu am nevoie de public. Si dupa aia i-am cantat numai ei si numai prietenilor ei, de fapt numai ei, un cantec - mai exact "Feelings", laba aia de cantec frumos - si i-am zis ca e numai pentru ea si ca eu nu stiu sa cant dar ca e numai pentru ea si ca atata pot eu canta, doar atata. Si dupa aia, dupa ce-am terminat cantecul, toti 4 m-au aplaudat, ea si prietenii ei - doi baieti si o fata - si eu m-am apropiat de ea si am sarutat-o pe obraji si pe frunte si i-am multumit ca m-a lasat sa-i cant. Si ea a plecat ochii in jos si prietenii ei mi-au zis: "Acuma, daca tot o iubesti, ne ajuti s-o coboram pe scari?". Si am pus si eu mana si am coborat pe scari acel blestemat scaun cu rotile care ma face pe mine sa ma intreb de ce si pe tine sa crezi ca sunt un mare sau mic romancier si am dus-o toti 4 pana jos si ea si-a intors gatul paralizat si capul paralizat si, cu gura ei paralizata mi-a spus "Multumesc". Si ea e frumoasa si eu nu sunt si nici voi nu sunteti frumoase. Nu, nu sunteti. Deloc.

de la bradut, sensibilul bradut.

vise la pedala

unul dintre lucrurile care ne uneste pe iren si pe mine (da, o sa mor de mana unui obsedat de-al irenei, stiu) este faptul ca suntem ultimele persoane din lumea care nu stiu sa:
patineze
inoate
se dea rolele
si, cel mai important, mearga pe bicicleta.
(nu luati in seama nimic din ce-am scris pana acum. iren nu vrea sa se stie ca nu merge pe bicicleta. sssssssssstttttt!)

noptile trecute am visat ca stapaneam mestesugul. pedalam pentru prima data si nu am cazut deloc. era o siguranta extraordinara in miscarile mele. si precizie. si mergeam, si mergeam...pana cand m-am prins ca nu stiu cum sa ma opresc. lucru care ma amuza teribil in vis: "ha-ha, nu stiu cum sa pun frana! ha-ha". ce-o mai fi si asta?

imi imaginez ca dadeam din picioare in draci pe sub patura, ca asa fac mereu: tresar, ma ridic in miezul noptii precum un zombi si spariu lumea. bine ca eram singura in pat, altfel se ducea dracu totul din punct de vedere romantic.

asa de fain a fost, incat pun pariu ca experienta reala va fi o dezamagire. la fel si cu apa: nu stiu sa inot, dar am niste vise incredibil de intense care se petrec sub apa, ca si cum as fi fost o vietate din adancuri. cele mai fericite momente pe care le-am trait nu sunt legate de marea dragoste sau alte dulcegarii. e vorba despre senzatia pe care am avut-o odata, la o mare gripa, cand am lesinat in cada. m-am pomenit sub o apa turcoaz; alunecam atat de firesc si linistit, ma apropiam incet de suprafata, iar pe deasupra mea trecea o barcuta frumos sculptata cu un amerindian in ea (tocmai citeam o carte despre conchistadori). apoi am simtit ca sunt trasa brusc din apa, ma sufocam zgomotos si m-am trezit horcaind pentru ca nu mai stiam sa respir in afara apei. cineva trantea apa rece pe mine si tipa "ruchi-ruchi".

scooby doo si prieteni sai

ieri ne-am intalinit (noi, prietenii lui scooby- doo) si am pus la cale o surpriza pentru bondoaca noastra preferata. i-am furisat pe supt paturi 23 de numere, plus ghidul colectiei. vinovat pentru captura e comanu.

in fata la studio am putut verifica exact cat de mare e zaru (mare om zaru asta, mare!) si cum eu nu sunt nici fata cu basca din metrou, nici aia din mecu' de la gara. sunt fata cu febra si trandafir roz-bombiniera.

de-abia astept sesiunea de scuipaturi de pe arcul de triumf! dilema mea e urmatoarea: se pune ca iesire in oras? daca da, cine dracu poarta dintii ai buni?

oamenii obositi umbla cu doua perechi de chiloti pe ei

prin dreptul florareselor de la eroilor, extraordinara mea intuitie mi-a dezvaluit faptul ca am doua perechi de chiloti pe sub pantaloni. n-as putea sa explic de ce tocmai acolo, in intersectia urata si plina de oameni inciudati, m-a lovit senzatia: ruki, you're overdressed.

trezita la 5, dupa mai putin de 3 ore de somn, dupa adaugat vreo 15 slide-uri la prezentarea mea corporatista, dus la marea repezeala, ascultat o melodie batranicioasa, ma gandesc sa trag pe mine niste boxeri (conform politicii noastre de anti-exhibitionism, iren si cu mine ne acoperim cat de cat) si fug cu pantalonii la calcat.

umpic mai netezi, nenorocitii sa asaza pe mine cat pot ei de bine, ca sa-mi ascunda faptul ca dedesubturile mele pozeaza in superman. da-i cu mic dejun, fuga la metrou, casca in metrou, cobora di metrou, fa 3 pasi, bang!- revelatia.

si baga-te rukita intr-o ziua infecta in care alergi la propriu pe ditai tocurile de la agentie la studio si inapoi, bagi sedinta dupa sedinta si descurci deadline-uri in ultimul moment, asta cu doua perechi de chiloti pe tine.

apoi centrul ceh, ade si un film foarte bun, tu la fel: doua pe tine. faci cunostinta cu proful tau, actualmente just Valy, ceea ce iti certifica faptul ca ai trecut prin afacerile externe cu discretie maxima. si mai ai si doua perechi de chiloti pe tine, ratat-o!

uite-asa vine ora 11, termini de scris acest post deprimant, te duci sa dormi ca o vita, pentru ca maine la 9 jumate tre' sa te infiintezi la serviciu cu alte cacaturi creative si, da doamne, o singura pereche de chiloti pe tine.

acestea fiind spuse, ma duc sa-i dau jos!

si eu, si tu, toti avem zile stelare

ZILNIC!!!

pentru cei care se intrebau ce-a vrut horoscopul meu sa-mi transmita, vestea proasta e ca zilele stelare sunt al dracului de obisnuite:

-dimineti ingrozitoare
-pranzuri suportabile, marcate totusi de experiente culinare nefericite
-oameni cu draci, oameni fara draci, scandal si omenie
-lucrat peste program
-topirea unui baton de zi banala in cascade de rasete cu iren
-caderea in reverie si somn porcesc cu un film misto in cap si un zambet cat toata ziua stelara pe buze.

nu am:

-castigat la 6/49
-facut o scurta excursie pe marte
-avut revelatia care-mi v-a schimba viata
-facut sex cu johnny deep
-inventat o masinarie foarte importante pentru oamenire, dar mai ales pentru mine, cum ar fi perpetuum vatum pe batzum.

cum o fi a doua zi dupa ziua stelara?

coaste de clestar

i n c e p u t

era odata, mai demult, un monstru care locuia intr-un trabant. era o casa perfecta, pana cand au inceput sa dispara piesele de schimb de pe piata, asa ca monstrul a fost nevoit sa se gandeasca la alternative ieftine, durabile si bune. astfel, a apelat la agentia spatiala si temporala a cainilor cu merdenele in masele, total imobiliari si in costum de astronaut. acestia i-au spus asa:
-dom'le nea fanica, ce casa vrei? una in care sa stai incovrigat in spatiu, cum era trabantul asta, dar proiectat astral, orbital si oriental in filosofie spre N?
si monstrul a zis:
-nu dom'nle, vreau doar o casa unde sa le fie coastelor astora cald -si a aratat spre minunatiile de coaste de clestar care frematau sub piele si glasuiau:"caldura, caldura, vrem sa bem caldura!". echipa de super-imobiliari cu merdenele in masele a calculat, a scazut, a adunat, a complicat, apoi iar a scazut si a adunat, pana la 0; seful lor, un caine de isprava pe nume puiucu, care-o tinuse in tinerete pe staraleta laica, cu care asculta carusso pe inelul lui saturn, de aici si obiceiul logodnei cu inel, a spus:
-domn'le, nu exista-asa ceva, ce vrei dumneata. vrei o casa cu frig la coaste? noi iti dam! ia reevalueaza-ti dorintele si obiceiurile ! ian d-aici o scobitoare, ca scobitul in masele scoate orice urma de merdenele si te ajuta la concentrare si flotari.
nemultumit, monstrul a plescait din buzele care n-atinsesra niciodata o merdenea, pentru ca nu existau merdnele in cartile de retete ale monstrilori, si-a luat coastele cu mana, le-a facut gramajoara, a legat o fundita si s-a pierdut aproape in zare, mai precis inapoi la trabantul sau.
cine umbla mult si bine prim padurile din jurul bucurestiului, poate vedea silueta unui trabant rapciugos, lipsit de piese de schimb, iar pe bancheta din spate va gasi numai praful si pulberea de monstru, plus grmajoara de coaste de clestar. ci orice casa sau masina veche, d-aia exista si n-a fost inca demolata sau ridicata, ca sa tina in ea ramasite de monstru dat cu diclofenac gel.

s f a r s i t*

*gasit nisa: de facut afaceri cu merdenele pentru monstri.

covaciu, treci la tabla!

derbedeul de covaciu ne face sa radem de fiecare data. imi aduce aminte de colegii mei din scoala primara cu care spargeam geamuri, faceam misto de fane sailor moon, organizam campoinate de scrima cu bidoane de cola si in general prestam orice tip de activitate care se lasa cu vanatai si gura pana la urechi.

in aceasta dimineata SUPERBA de toamna, in timp ce noi urlam pe potecuta" aaaar uuuuuui hiuuuuuumaaaaan", cu mult in fata noastra am identificat o doamna imbracata cu totul si cu totul in rosu si cu o peruca de roscovana. ne-am apropiat si am constatat:
1. ca peruca nu era peruca, ci chiar parul natural si nefericit al duamnei, pieptant cu cocoasa in crestet.
2. costumatia cu totul si cu totul rosie se compunea dintr-un pantalon+ o pelerina de vinilin, cu pattern solzos.
3. avea o fata de purcelusa piggy, cantarea o tona juma' si, vorba lui obama, avea ruj rosu pe rat.

la metrou, hopa si covaciu. cat isi PROCURA iren cartela de metrou, l-am pus la curent pe derbedeu: uite-asa-s-asa, am zarit o purcica, marii duamne! aliniati pe scarile de la metrou, am prins a observa ca al nostru covaciu e chiar in spatele ei si eu l-am intaratat: "feel it, touch it!". evident, ma refeream la materialul alunecos. ce face covaciu? pat-pat pe coafura purcelului. JUR!!!

am luat-o la sanatoasa, inecata in ras! bai covaciule, unde erai tu acum 10 ani?

despre cum stiu colegii de birou sa te loveasca exact acolo

nu e lucru curat ce se intampla: doua sensibilitati mari am si eu, iar barbatii din advertising ajung la ele cu un fler incredibil. daca ar nimeri si consumatorii la fel de bine, s-ar chema ca facem publicitate.

astazi episodul: ne plac mult copiii, pacat ca nu putem sa-i avem! dupa cum scriam deunazi si ma vait de ceva vreme, vreau-vrea-vreau 3 din astia, sa fie pe rosu turbat si rasfatat.
cand, la bere, s-o abatut asupra mea replica: "romi nu vrea copii, iar tu nu poti sa faci!". nu pot sa-mi imaginez un lucru mai crud pe care il poate spune cineva, desi e absurd, e in gluma si tot tacamul.

explicatia: am fost acum cativa ani sa-mi fac o ecografie. o tanti repezita si supraponderala m-a uns cu maclavais din ala rece, cu miros steril, care-ti face un gol in stomac si iti da senzatia ca iti esti strain. cu usurinta cu care ii spui unei domnisoare ca i-a iesit un cos pe nas, chiar asa, ca fapt divers si total nesanzational, ea m-a instiintat ca nu pot face copii. asa, sec, in maxim 5 cuvinte si fara nicio explicatie. secunde bune mai tarziu, m-a intrebat cu aceeasi raceala de ce nu ma ridic. pentru ca ma topisem pe vinilinul rece, d-aia! pentru ca eram in stare de soc, vaca oribila ce esti!
am baguit ceva gen: cum? de ce? sunteti sigura?

idiotenia personificata si impachetata in halci de grasime imi zice pe acelasi ton egal ca nu intelege de ce-s asa socata, ca multe femei s-ar simti usurate sa afle ca nu raman insarcinate, ar scapa de o super grija. in punctul asta deja o stransesem de gat in gand si ii inveleam capul grotesc intr-un sac de plastic.

am cerut explicatii si,in marele sictir, a elaborat cumva ideea, cu ajutortul asistentei- o doamna nu neaparat mai umana, ci putin mai constienta de socul in care ma bagase dementa. spunea ca am uterul foarte micut si ca nu poate tine o sarcina pana la capat. veste buna- in opinia ei- era ca se poate dezvolta treptat, pe masura ce pierd sarcini. de exemplu, cam dupa al optulea avort, probabil ca fatul va ajunge la 6-7 luni si va supravietui, deci n-am niciun motiv sa fiu asa socata. sa ma bucur de privilegiu de a face sex fara stres.

dupa episodul asta, imi cam vine sa infig cutitul intr-un om care imi spune ca e doctor sau student la medicina. mi s-a format un reflex. usurinta cu care asemenea cretini iti produc traume, debitand tampenii in loc sa-si dea cu parerea despre vreme si incalzirea globabla, asa cum fac oamenii normali, mi se pare nepamanteana. faptul ca le trece prin minte ca femeile nefertile au scapat de-o grija e total derutant. are you really that stupid? uite-asa, vine colegul manciuc si adauga 2 kg la cantitatea de stupizenie deja existenta. nu pot sa explic faza, dar mai bine injuri de mama o femeie; te rog, dar te rog muuuuult de tot, nu fa glume legate de fertilitate!

mai sunt 48 de ore...

pana la ziua stelara...

cei mai frumosi pui de om

sunt cei care imi ies mie in cale!

ok, ne era clar tuturor ca sunt ceva probleme de mecanica fina prin ceasul meu biologic, asa ca ar trebui sa fim gascari si sa ascundem acesti copii minunati din calea mea!

dupa ce mi-a frant inima golancul de vlad badica, cu freza lui din alta dimensiune si buza umflata prietenos cu care ii trata pe cei cca 583 de necunoscuti din jur, iata ca vine randul misteriosului-din-clubul-taranului sa-mi sfarame propteaua corasonului.

dupa un flirt de fustangiu notoriu, cu gesturi care tipau spre masa noastra: "vrei sa fii mamica mea, bre?", casanova a fost perturbat din treaba lui de o treaba si mai mare, ca deh- sub trei ani, drumuri dese la oloi.

si ne tot pitulam cari dupa scaune, cari dupa palme, faceam pe avionul din ce in ce mai aproape de gramajoara de instincte materne, ne puneam sapca lu' tati pana desupra barbiei si jucam baba-oarba de la distanta.

sigur, mai dadeam si cu gropita de coltul mesei, dar profitam ca mami si tati nu ne vedeau, ne frecam degraba cu pumnul strans si o luam de la capat. natural, vine si momentul cand luam podeau pro fund. si atunci tati ne intreaba serios: "ai gasit ce cautai?". noi ramanem intr-o pozitie logica derutata cateva secunde( oare face mistode noi sau fraierul de tata, care e el fraier, chiar crede c-am pierdut ceva?) asa ca raspundem la fel de serios:"da, am gathit!"

cand a parasit clubul samanatoresc, puiul mic de om mi-a facut cu mana. ce vrei, sunt sensibila si ma incant la golanei! cumva, n-am invat nimic toti anii astia. numai ca am schimbat golanii de 30 de ani cu unii de 3.

despre cum o sa am eu o zi stelara

cica 9 octomvrie e o zi stelara pentru ruki.
fac un apel catre toti cei care au posibilitatea si bunavointa de a ma ajuta umanitar si, nu-i asa, sufleteste: dragilor, incropiti-mi o zi stelara. sa fie pe 9, caci horoscopul e important.

scriitorii-tang

mie-mi place sa citesc povesti scurte.
e incredibil cat de multe lucruri incap intr-o pagina. o citesti in 5 minute, te gandesti la ea o jumatate de ora.
imi plac oamenii care scriu concentrat. duc o lupta minunata cu tolstoi si hartia tiparita. dragos bucurenci v-ar spune probabil ca sunt scriitori ecologisti, care salveaza copacii.