vesnicia s-a nascut in rumania/ calvitie si o voce superba!

am gasit la draga de cinema o traba extraordinara:




nu stiu daca ati rezistat pana la capat, insa partea cea mai misto (chiar mai misto decat "soarele divin")e ca omul si-a dat adresa de mail.
propun asa: sa incepem o campanie de spam intelectual. eu ma pun pe scris. distractia prima, prezentarea p-urma :)

oglinda-oglinjoara, care-i cel mai sexi metrou din tara?

stiu ca nu-i frumos sa faci misto de campanii sociale, asa ca doamne-iarta-ma din capul locului!

deci niste baieti veseli s-au gandit la veselia altor baieti si au conceput o campanie porno, dupa care au imbracat-o nitel intr-o initiativa csr, ca prea era in fundul gol.

exista acest metrou in care, in locul traditionalului print vanzator de iaurt sau ciocolata, ai oglinzi multe-multe si indemnul sa te palpezi si sa te examinezi, tu, draga femeie, care oricum petreci vreo 30 de minute in fata oglinzii every day (mama, ce esantion or fi avut cand au calculat asta?).
sa nu va mirati cand vor incepe doamnele si domnisoarele mai fricoase, mai ipohondre si - de ce nu?-mai exhibitioniste, sa-si arate nurii prin metrou, pe repede-inainte, intre doua statii.

si sa nu va ia prin surprindere nici valul de vandalism ce va urma: baietii inteligenti vor smulge oglinzile buclucase si le vor monta care in camera de camin, care sufragerie, care in open-space la el la banca, fiecare dupa nevoie. vor astepta cu un frecat de palme anticiptiv, sa pice o ingrijorata.

uite-asa se circula voios si voinic prin bucuresti. mie imi place. voua?

p.s.: mili-vanili,astept o replica de pr :)

opc

s-a depus o plangere la oficiul de protectie a cititorului, asa ca iata-ma-s cu jumatatea plina a paharului:

nu mai muncesc pentru producatori de detergenti si chiloti, muncesc pentru pifani si herculiani, cum imi place mie sa le spun. copii incredibil de simpatici, care au trecut prin foarte multe si pe care as vrea sa ii iau acasa. da, pe toti, la mine acasa.

o stiu eu pe o doamna care are o obsesie pentru bufnite. atat de mare obsesia, incat ne-a si vizitat una, in puterea noptii, chiar la priveghi. ocaziune cu care am hotarat sa ne facem sc cu profil de priveghere, caci noi suntem cele mai haioase si neobisnuite priveghetoate/privighetoare din galaxia crestin-ortodoxa. am facut bonding sub o cerga infinita si megalanoasa, tremurand printre hohote de ras. stie cum sa ma faca sa-mi bag demisia sub birou, in cosul de gunoi. stie cand, cum si ce sa imi spuna si imi lasa anonime pe birou, dimineata: pliculete de ceai; tot ea randuieste canutele de cafea, astfel ca ma simt in alba-ca-zapada, eu fiind oricare dintre pitici.
ea mi-a vorbit despre cum e sa iesim impreuna sa maturam frunzele sau sa facem partie, in functie de sezon; cat de putina lume se gandeste la maturatul frunzelor!

il mai am si pe acest coleg minunat, justitiarul carpatilor; un fel se zorro autohton, dar foarte, foarte misto. am cu cine sa fac o gluma, sa mimez o relatie extra-colegiala, sa fac o infamie, sa urlu, sa tip. la sedintele revoltatoare de fiecare luni, capul lui motoc vrem! ne cam asezam unul langa celalalt si ne ridicam reciproc mingea la fileu. in fiecare, dar in fiecare dimineata, ma OBLIGA sa mananc un covrig cu mac. are o cutie uriasa de prezervative din care mi-am facut o rezerva strategica. nu sunt insa de foarte buna calitate, asa ca le pot folosi numai cu tipii cu care nu m-ar deranja sa raman insarcinata.

super-colega de la pr este desteapta, frumoasa, foarte feminina, cocheta si are cel mai brad pitt copil din univers, care vrea sa se faca "scientist"; de fapt, e deja. genele astea de frumos si destept din familia respectiva ma complexeaza si ma obliga; trebuie sa iau patalama de best fr, ca altfel dezamagesc mentorul. e un om cu o imbratisare atat de calda, incat topeste tot cu ea; si m-a trimis si la pupat de fotbalisti, lucru pe care nu-l bifasem pana la varsta asta si era pacat.

domnul ioan, noul costica, ma duce la serviciu in fiecare dimineata; i-ar placea sa ma si aduca acasa, insa nu-l las fiindca stau mereu peste program; ii datorez deja rauri de bere; e pasionat de parfumuri si asta mi se pare o treaba tare frumoasa.

mai e si prietenia scurta, dar extrem de consistenta cu m. mi-a cunoscut pisicile, dar a vazut-o si pe mama, chestie pentru care multi viteji i-ar lua gatul. vizita la mama mea e subiect tabu. l-am alergat in jurul unei mese tare mici. i-am spus vreo cateva lucruri penibile despre mine. am ras mult, mult de tot.

daca n-as sta in fiecare zi peste program, as putea pleca de la birou in miezul zile.

multe din lucrurile sf-istice despre care nici n-am cum sa va spun, pentru ca m-ati banui ca traiesc intr-un univers paralel si mizer, sunt de fapt atat de absurde incat devin amuzante.

me and my arrrrrrrrrrrow

cum e sa fii oblio fara sa-ti pese macar de frunze?
vonnegut ar spune ca-i ceva in neregula cu chimicalele din creierul meu, care ma fac fericita si nepamanteana fara preparatiuni.
accept si ma bucur. cu mai multi bani in buzunar, total legala si megasanatoasa, pasesc prin padurea lucrurilor ascutitoase; cine mai vine?

pentru taximetristul care mi-a pus suie tot drumul

sa-ti dea dumnezeu sanatate!
pentru fiecare taximetrist dement care scoate capul pe geam si urla "Misca-te vacoooo!" unei femei de 50 de ani care traverseaza negrabit pe trecerea de pietoni, exista un baiat din asta tatuat misto, cu bronz de vama pe el, care face ce face si ma determina sa-mi scot castile din urechi si care intelege ca o domnisoara si o rochie au nevoie de extra-loc pentru picioare.

ruki de petrecere

ma, ieri a fost luni si tot n-am scapat. dupa un uichend linistit, in familie, cu dus mama la mtr, cartu si filme triste, mi-am indeplinit obligatiile petrecacioase cu varf si-ndesat! blonda asta misto cu care stau e asa o pasare de noapte ca ma sperie ce mi s-ar putea intampla in urmatoarele luni.

baiatul din liverpool a cedat la primele sticle, al din londra fu mai rezistent. doar e consatean cu robert pattinson, nu? eu am terminat la 10 jumate cu organizatul de nunti si botezuri, pe tocuri fiind si din fuste valuroase miscand. parca a contat! cum bogdan baga aceeasi muzica din vama de acu' 4 ani (din respect pentru etatea mea, imi place sa cred), iar vodka seaca nu ineaca, am plecat de-acolo umpic desculta, flancata de spaimele plictisului, cele doua blonde proaspete din viata mea. ma, si-am pierdut telefonul in taxi! si sun. ma intreaba: "cine sunteti?" eu zic: "da' dvs. cine sunteti? ca eu sun pe numarul meu de telefon, deci cred ca nu sunt eu cea care trebuie sa se recomande." "pai sunt un sofer de taxi. dvs sunteti una dintre fetele alea trei? v-ati pierdut telefonul pe bancheta din spate, dar vin acum sa vi-l aduc." ce om cumsecade!
si uite-asa am dormit eu trei ore si-acum sunt cea mai alba-ca-zapada din tara, iar teddy scutura iar patern din cap: "ti-am zis sa lasi drogurile alea!". mi-am facut curaj sa parasesc biroul ocrotitor; m-am dus sa-mi iau niste demancare si m-am intalnit cu mos craciun, care cumpara flori de sezon de la florarese. bravo doamna craciun, va merge bine casnicia, vad. mi-am zis ca trebuie sa ma intorc repede in agentie, pana nu vad vreun ren. stiti, ieri am gasit un spray cu zapada si am desfasurat o actiune de guerilla seasoning, adica am facut iarna de-a binelea la noi in bar. am desenat brazi si oameni de zapada, am dat cu grafu niste obscenitati festive si m-am carat pe sest, fara sa-mi dau seama ca pantofii mei purtau urmele delictului. si azi il vad pe mos craciun. funky, nu?
maaaaaaaa! si mi-e un somn si mi-e o frica sa nu ajung acasa si sa-mi gasesc resoul (asa-i zic eu lui rachel) incins: "hei! wanna party? i so want to drink a beer with you!"

sa se dea pitici gratis la toata lumea, mai ales in fund, la taxatoare

blogul ala devine din ce in ce mai serios, in scabrosenia lui dulceaga.
si, fiindca mi-am adus aminte, iaca o bucata din ziua opricinicului, acelasi sorokin demential:

"la "Vocea Americii" e emisiunea "Injuratura ruseasca in deportare", cu repovestirea injurioasa si rusinoasa a nemuritoarei opere Crima si pedeapsa:
O lovitura pizdoasa de topor pizdos a intrat exact in crestetul capului babutei, rasbelita de trei ori, si asta si din cauza inaltimii ei de tarfa fututa si rasfututa, sa-mi bag pula. Ea a tipat ca o pizda si deodata s-a lasat ca un cacat pe podeaua blegita, desi a reusit, vaca cu cur mucegait, sa-si ridice mainile care nici macar nu stiau sa faca o laba ca lumea, spre capul ei pulesc, pieptanat ca la o curva...

Abjectie- n-ai ce zice."

nu dau doi bani

de tapinarii stiu de prin clasa a 10-a, adica de multa, multa vreme. mi-a facut un cd varul meu subversiv si de-atunci ma fac sa rad si sa plang mai ceva ca cele doua femei din viata fiecaruia.

in fiecare an imi iau portia de misoginism. e prea misto sa faci sf valentin cu versuri despre femei cazute peste barbati cazuti. acum, intr-o atmosfera sarbatoreasca, t&c m-au boscorodit pe mine, femeia, de ziua mea, 8 martie. am ras cu lacrimi(grecul meu s-a aplecat spre adela si a intrebat-o discret: "de ce rade numai ea?"), dar m-am si posomorat peste masura. in fata mea se desira o papiota trista-trista: tineretea unui barbat s-a topit intre fesele plinute ale unei oarecare in fusta scurta. ca sa intelegeti, acum 5-6 ani, tanase avea plete si nu dadea 2 bani pe doua tate bronzate. acum se insoara, face glume de tractorist cu si despre nicoleta luciu, e tuns scurt si are burtica.

e trist si previzibil sa ajungi asa, dupa ce canti din toti pieptii "cuvantcucuvant" si "iesi fa afara". ti-o spune domnisoara pr in persoana. ce le fac femeile barbatilor, n-am sa inteleg niciodata. si de ce sa iei unul stricat si sa te apuci sa-l ungi tu sa nu mai scartaie, cand dupa colt gasesti legiuni de barbati exact-asa-cum-vrei-tu? toti misoginii pe care-i stiu au sfarsit prost, cu o proasta. pun pariu ca, in timp ce ghicesti forma bigudiurilor prin baticul fuchsia si te impiedici de colectia de pantofi cu toc toamna-primavara, tatele alea bronzate incep sa valoreze cate ceva.

*acest post este scris astazi, a doua zi de dupa ziua femeii, din solidaritate cu echipa adversa (multam fain pentru flori, bai domnilor!). sa bem 44 si sa ne gandim la noi si la viata.

"ce dar v-ar placea sa primiti azi?"

enciclopedia zmeilor, editia ilustrata, cu o specie noua pentru stiinta, descrisa si desenata de cineva caruia ii sunt draga, neaparat pe o foaie dictando strecurata printre paginile cartii.

imi place un blog

imi place un blog atat de mult, incat am completat cateva campuri si l-am votat. l-am votat intr-o competitie in care nu cred deloc, aducatoare de belele multe pe cap de ruchi.

i-am votat pe badici, deci am fost si eficienta - "trei dintr-o lovitura!", mi-am zis. i-am votat si pe persoana fizica, si pe afacere familiala, daca tot mi-am facut cont.

asa batranel vreau sa fiu si eu!

aseara asteptam cuminte sa se puna verde si sa traversez. pe partea cealata e intotdeauna mai bine- masinile se opresc din timp, cu vreo 10 secunde inainte ca banda opusa sa reactioneze. atunci, pietonii curajosi scurteaza din drum si se posteaza in mijlocul strazii, ca un sir de crocodili aliniati milimetric.

de data asta s-a intamplat altfel: din sirul de crocodili si-a facut loc un batranel iute tare si scund foc. din doi pasi uriasi a fost langa noi, cuminteii de pe partea cealalta. frumos a fost ca, in timp ce topaia neregulamentar pe trecerea de pietoni, s-a intors spre un sofer perplex si a facut acel gest de care ne temeam cu totii: a scos limba cu obraznicie, in timp ce isi flutura manuta lui de om scund, cu degetul mare lipit de nas.

s-a facut verde si am traversat cot la cot cu doi domni, apoi ne-am imprastiat care incotro, insa zambetul nu ni se stersese inca de pe fata. asa de tare mi-a placut de mascarici, ca am jurat sa-mi iau si eu nasul de clovn la purtare, macar lunea. pazea!

cum se termina lucrurile

unele lucruri se termina foarte urat, cu nod in gat si tremur de maini. si senzatia de ireal, de "nu sunt ba eu aici, e alta ruki. asa ceva nu se intampla!"

altele se termina minunat. ultima zi din an a fost probabil si cea mai fericita. prieteni vechi, prieteni de cateva ore, un oras pustiu si noi care nu ne sinchiseam de pregatirile gospodinelor sau ale barurilor.

lista cu lucruri de care nu indraznesc sa ma apuc s-a miscorat cu un centimetru. incepand de ieri, eu- chiar asa, eu!- PATNEZ. senzatia de alunecus sub picioare si echilibristica pe un fir concav, in timp ce caciula imi aluneca pe ochi, a fost aproape la fel de amuzanta ca pregatirile- munca de lamurire, insistentele, tentativele mele marsave de a ma fofila, luatul pe sus, gurile de vodka " de incurajare". oameni incredibili care ma tineau de mana si imi pazeau spatele, sau imi culegeau caciula siberiana din ochi. rasete si zambete si bucurie; bucuria mea - alunecam intr-o pereche de patine si-mi curgea nasul; bucuria lor - facusera o fapta buna si un copil fericit. nici acum nu-mi dau seama ce zana ni l=a trimis pe baiatul cu palarie, aka "instructorul abil", insa a lasat o dara de omuleti zambitori, eventual tinandu-se de mana.

urmeaza inotul, mersul pe bicicleta, lectiile de tango, datul cu placa si invatatul limbii ruse, pe indelete si fara profesor. peste toate, oameni carora le place de mine si care ma vor prin preajma.

bucata de cadou

uite o bucatica din cadoul meu pentru anca. am ales-o pe cea mai mai parfumata si mai gustoasa.

Cine o mai stie pe tanti Gigela? Biata de ea, se lupta cu dormezele butucanoase ale satului si cu coca unor cozonaci minunati. De-acolo a facut rost de reteta Ancuta, mijlocia.

In anul acela ramasesera numai ele doua, ursoaica mare era deja la casa ei. Fetele au pus mana pe lighenoiul proaspat cumparat, albastru pare-mi-se, si s-au apucat de framantat. A mica tinea incordata de vas, in timp ce vanjoasa cealalta se batea cu rotocoalele de faina si ou. Impartitul de pumni in stanga si dreapta aluatului, pe un zaduf din cele mai mari, lucru stiut ca la caldura se umfla coca-n piept, a determinat-o pe super-eroina noastra sa se cam lepede de haine. La inceput vesta, apoi puloverul, pana a ramas in sutien. Uite-asa se facea treaba la Bascov pe timpuri si ajungeau fetele sa se marite bine-mersi.

Cat isi trageau cozonacistele sufletul, impletiturile cresteau pana peste dulap, iar cu o pana muiata in galbenus de ou, se spoiau cele trebaluite si apoi se aplica, eventual, un motiv sarbatoresc, direct cu degetul aratator.

Ce vremuri!

hai sictir, doar nu vrei sa muncim?

ca s-o dam in termenii corporatisti pe care-i folosesc mos craciun si prietenii sai, un proiect ni s-a cancelat saptamana trecuta si altul sta agatat de-un fir de par. reactiile colegilor? "mai bine ca nu facem!"

stati asa sa ne intelegem, nu-i pune nimeni la munca pe ei. sunt proiecte de PR. numai ca deh, mai trmiti un mail la client, te mai vezi cu el pentru ca sa dumiresti o cestiune, nu se face! mai ales in perioada asta in care, nu-i asa, fiecare cu sarmaua si cozonacul ma-sii.

astazi am avut parte de o noua experienta de viata. clientul zice: "noua ne plac mult de tot ideile, ne-au cucerit. acum trebuie sa facem niste calcule si sa vedem daca ne incadram in buget". momentul cel mai potrivit pentru ca al meu etern coleg binevoitor sa observe ca acoperirea media e de cacat si n-ar incanta decat un PR-ist, plus ca e o "struto-camila" de teasing. pentru a nu-stiu-cata-oara, autogol in poarta bietei agentii. si folosirea termenului "struto-camola" fara nicio legatura cu dimitrie cantemir. recunosc, parte din vina e a portarului. si de asta data, fata cu atata rautate si prostie, a inghetat.

la vreo jumatate de ora, si-a cerut galant scuze pentru faptul ca a vorbit in locul meu, iar eu n-am apucat sa spun mai nimic, drept urmare am fost plimbata pana la capatul bucurestilor de pomana. am incercat sa fiu ironica: "nu-i nimic, orice as fi spus eu nu putea fi mai convingator decat expunerea ta!". trist e ca a luat-o de buna. mintea lui chiar a clipocit a compliment, ceea ce-mi da crampe grave si-acum, la cateva ore dupa consumarea fazei pe poarta. in unspele meu sunt oameni care ma faulteaza, dau autogol si pe care nici macar nu-i pot intepa fin, ca o fac degeaba. se impune deci o reactie de sef de galerie. la anul o sa injur birjareste si cumpar si seminte .

fabrica de pufuleti, peron pe partea stanga

astazi de dimineata, la victoriei, un angajat metrorex cu plete si atitudinea potrivita sta cocotat pe o scara, proptita bine de o colega de serviciu bavareza.

in maini tinea un dispozitiv ultra-tech pentru curatarea obiectelor sensibile, model carpa jegoasa . cu un capat al carpei intr-o mana si celalalt capat, evident, in cealalta mana, dumnealui, roackerul de la metrorex, elibera camera de supraveghere de un strat vartos de praf. in timp ce facea toate acestea, ii spunea colegei: "ia uite, ce miroase a pufuleti! numai si numai a pufuleti miroase camera asta! tone de pufuleti!"

am tras adanc aer in piept si, cumva, ziua mea a fost mai buna.

nu zau?

cu mici exceptii, notele de subsol sunt insuportabile. strica tot, sunt ca banderola alba obligatorie.
bunaoara, cu ce-a gresit bietul peter o'leary sa merite asemenea randuri explicative din partea floricai enescu sau vioricai chiliman, ca nici nu stiu precis pe cine trebuie sa injur?

peter deapana legenda familiei de irlandezi mandri, care si-ar fi botezat baietelul conor sau diarmuid sau art sau ceadach sau fear, daca nu se intampla sa le calce pragul o batrana vrajitoare ce le-a soptit ca bebelusii vor continua sa le moara, atata timp cat le pun nume obisnuite. asa a venit tatal lui peter pe lume, ca sa nu mai vorbim de peter insusi.

iata ce au avut de adaugat viorica si florica, la mica sueta care este nota de subsol:

*povestea a fost probabil imaginata pentru a se putea explica tinerilor un fapt considerat nedemn de catre irlandezii in varsta: adoptarea numelor engleze in locul celor gaelice.

felicitari! eu la una ca asta nu ma asteptam.

reteaua sociala a lu ruki

dragii mei,

mi-e greu sa cuprind cu mintea implicatiile acestei descoperiri, insa se pare ca suntem o retea sociala si trebuie sa invatam sa traim cu asta. niste domni patetici sustin ca lactobarul asta, cu linkurile de pe el sau spre el, poate fi catalogat sec: social network.

eu nu pot sa spun decat ca nu-i adevarat bre, sunt doar oameni peste oameni. cu unii n-am schimbat 2 vorbe in viata reala, pe altii ii vad zilnic si noptic, cu unii m-am culcat, de unii am fost sau sunt indragostita, cativa ma enerveaza la culme, o pereche ma inspira la facut copii ciufuliti, cu vreo 2 as povesti la nesfarsit despre carti, parca asta-i problema! toti scriu fain, sau fac fotografii exact asa cum trebuie, asculta muzici turbate si molipsitoare, sau deseneaza cu maini precise.

apoi ar mai fi si cititorii, ai far' de blog. empatizeaza, astepta, lauda, discuta, sfatuiesc. sigur, sa nu-i uit pe obsedatii care fac sectiuni pe forum despre lapte, vreo 2-3 refuzati pentru care trebuie sa mint periodic povestind despre iubiti fictivi.

de ce sa ne apucam sa risarciuim oamenii astia ba? ucidem toata poezia!

gata

aseara a fost foarte bine. am gatit, am baut, am mancat si-am cantat cu ioana si mo si iubitii lor. si am facut-o un tangou de mare spectacol pe draga de ioana.
am primit si un cadou pentru ziua mea stelara. la un moment dat, va trebui sa ma pun si sa fac un bilant: cate bune si cate rele mi-a adus mie ziua asta stelara.
desi ne cunoastem foarte putin, a fost ceva acolo. m-au coplesit micile atentii (si shoot-urile cu vodka, recunosc). e atat de bine sa iti petreci timp cu oameni pe care nu-i linistesti tu, te linistesc ei pe tine. pentru ca am obosit. nu mai pot sa ma gandesc la voi, va trebui sa conteze si ce simt eu de-acum. nu mai mediez, nu mai aspir energiile negative, nu mai sunt pisica voastra.
o sa incerc sa am grija si de mine.

si sa facem inca una pentru gagica mea

la cererea publicului spectator, un post relaxant si onorific.

aseara am auzit vorba mare: cica fotbalistii nostri sufera din cauza de lipsa de mentalitate. asta e si sursa problemelor noastre, ale nefotbalistilor: n-avem mentalitate frate, e evident!

prin urmare, propun un ghid mic de how to acquire mentality, asa, pe scurteanu, in minunatii 10 pasi care ne-au consacrat:

1. cunoaste mentalitatea
2. imprieteneste-te cu mentalitatea
3. iubeste mentalitatea
4. iart-o pentru tot ce-a facut pentru tine
5. iart-o mai ales pentru lucrurile pe care nu le-a facut pentru tine
6. impaca-te cu mentalitatea ta, eventual faceti sex
7. raceste putin relatia cu mentalitatea, pentru ca te consuma inutil
8. fa-o sa creada ca totusi a ramas cea mai importanta pentru tine
9. in paralel, creaza-ti legaturi cu mai multe idei abstracte, altele decat "mentalitatea"
10. posed-o frate, de acum e numai a ta

ei, te-am lamurit?

scooby doo si prieteni sai

ieri ne-am intalinit (noi, prietenii lui scooby- doo) si am pus la cale o surpriza pentru bondoaca noastra preferata. i-am furisat pe supt paturi 23 de numere, plus ghidul colectiei. vinovat pentru captura e comanu.

in fata la studio am putut verifica exact cat de mare e zaru (mare om zaru asta, mare!) si cum eu nu sunt nici fata cu basca din metrou, nici aia din mecu' de la gara. sunt fata cu febra si trandafir roz-bombiniera.

de-abia astept sesiunea de scuipaturi de pe arcul de triumf! dilema mea e urmatoarea: se pune ca iesire in oras? daca da, cine dracu poarta dintii ai buni?