Monday, November 17, 2008

ruchi si paranormalu

EPISODUL 1: ruchi si prestidigitatiunea

eu, cativa cunoscuti, cativa necunoscuti, un magician.
un magician cu o fata de milioane, un dinte ciobit, favoriti. codita, burtica si frac de pinguin modificat genetic, batand spre o nuanta neidentificabila de albastru.
totusi, nu un magician foarte reusit: trucurile incepeau vizibil in manecile lui cu cateva secunde bune inainte sa se concretizeze inaintea conjuratiei de curiosi, motiv pentru care noi, atentii, salutam respectuos porumbelul inca din faza subtextila.

acelasi magician simpatic isi vinde foarte prost iepurii: inainte sa inceapa ne-a cotropit cu sinceritatea lui, recunoscand ca secretul sta in rapiditate, in timp ce noi, copii curati, ne doream din suflet sa fim ametiti de poleiala magiei. peste toate, s-a apucat sa ne puna un youtube cu cel mai festiv prestigi-dude din lume. dupa caviar, pofteste draga la salam de vara! ca sa nu mai vorbim de pasul lui, rusinea mare pricinuita de carcotasi, care au pus mana pe o caseta cu un exercitiul la iepure, au bagat cu incetinitorul si apoi s-au hizlit isteric. porcii!

s-o pus omul sa scoata nasi de clovn din nari, bani rasunatori din urechi si alte parti anatomice, a rupt ziare si le-a pus la loc, a scos 3 porumbei draguti de supt camasi. dar cel mai si cel mai frumos lucru mi l-a facut mie: a scos o ata, a rupt-o in 5 bucati. m-a rugat sa-l "asist". am fost tare cuminte, am mers langa el zambind. mi-a cerut sa-mi pun o dorinta. executat. a facut un mic ghemotoc din cele 5 bucati de ata. apoi mi-a spus: sufla, sufla! si am suflat, mai ceva ca in fata tortului imaginar de ziua mea, oribila mea zi de nastere(pentru mai multe detalii, cautati in arhiva cele mai amare posturi, de-atunci sunt). dupa ce am suflat si sufletul din mine (ca lupul asupra casei primului purcelus din poveste), am fost felicitata pentru puterniciozitatea suflarii mele. intre timp, ce sa vezi? ata s-a lipit ca prin farmec! pe deasupra, domnul mare magician mi-a zis mie ca dorinta o sa se indeplineasca, daca tin ata pe un degetel.

cateva ore mai tarziu, dupa ce am realizat cat de aiurea ar fi ca intreg universul magicianesc sa conspire, chiar si pentru o dorinta cusuta cu ata alba, mi-am scos violent firul de pe deget. ultimul lucru pe care mi-l doresc esti tu, legat de cinci bucati rupte de ata.

2 comments:

Andreea said...

tocmai acum vreo 2 saptamani am vazut si eu un magician aici la bruxelles. si asta rupea ziarul si il punea la loc doar ca asta era mai in pas cu timpurile (sau ma rog :) - in loc de porumbei scotea vodca si suc de portocale si isi facea cocktail :)

ruki said...

heeeei, nu-i cinstit! vreau si eu cu tuici!

yop