Monday, October 26, 2009

postare sub amenintare

ai mai scris ma despre mine pe blog?
dar tu ai mai intrat ma pe blogul meu?
hai ca intru acum!
si eu scriu despre tine acusica.

deci am scris. :)

ce doamna de toamna

eu nu functionez ca un ceas elvetian, asa ca preferintele sezoniere se schimba la mine din an in an.
anul trecut mi-a placut cel mai mult iarna, cu caciula cu urechi pe urechi si zapada tocmai buna de facut lipa-lipa, ca un pinguin. am prins ger cumplit in miezul noptii pe o strada din ploiesti; eram hopeless si scopless (poate doar sa prelungim cu vreo doua ore timpul petrecut impreuna). toate au mers anapoda: iubiri, prietenii, sporul casei; dar ceata aia care a plutit imprejurul meu cateva luni a fost intr-adevar frumoasa, asa, ca fenomen al naturii.

anul asta a venit o toamna atat de linistita incat ma apuca un tors de pisica numai cand ma gandesc. imi imaginez ce frumos trebuie sa fie in casa ancai, unde s-a facut zacusca in doua randuri. eu de fapt nu sunt aici, batandu-mi capul cu scursurile societatii civile, ci acolo, in camera-birou, inconjurata de pisici, mai putin de licurici, punand muraturi si dovleac la cuptor, facand plimbari dese, cu capul plin de ciripiruri stranii de pasari necunoscute si de gauguin. mai sunt cateodata si la noi in sat, plimband golanei de 11 ani pe umeri si invatand blande si blonde ochelariste sa joace table ca baietii.

si soarele e atat de simpatic uneori, ca-ti scoti cojoacele si ramai in tricou si zambesti cu gropite si coltul ochilor. si e bine toamna asta; zic s-o punem la uscat, s-o consumam binisor, in portii mici, cand ne-o fi mai firg si mai plictis.

Thursday, October 22, 2009

tineretul din ziua de azi, aspecte imbucuratoare

mie nu-mi prea plac tinereii. nu inteleg nimic despre mine, nu stiu cum sa se poarte, nu suntem pe aceeasi lungime de unda. daaaaaar...de cand tot e ruki ursuza si mofluza si refuza sa iasa la joaca, multe s-au schimbat.

mi-e foarte simpatic un domnisor care e atent la lucruri fine, cum ar fi folosirea semi-calomnioasa a pronumelui. i-a facut observatie unei imbecile care ne-a incurcat la mafia si care se adresa unui tip cam asa: " asta face, asta drege"; cu asta la un metru distanta de ea si noi, toti astia, in jur.

prima oara i-a amintit doar care e numele lui, a doua oara i-a explicat ca nu-i frumos sa vorbeasca asa: "e de fapt un sfat; o sa te ajute in societate." :) fin prietene, fin. ca sa nu mai vorbim despre faptul ca a impiedicat eliminarea mea, sustinand pana-n panzele albe ca-s cetatean nevinovat. a fost si domn, avea si dreptate. am salvat comunitatea impreuna si e doar prima data cand ne vedem :)

cat de mare e oceanul mare, mai chinezule?

iata un film documentar care n-are trailer. zau ca n-are, ceea ce ma obliga sa va povestesc.
e despre trei chinezi veniti in romania. e despre angro europa/dragonu rosu. e despre karaoke pe corina chiriac a lor si despre cum e sa pronunti corect tz si sh tu, in calitate de chinez.

mie mi-a placut mult, pe restul de 4 spectatori din sala i-a plictisit. atat de mult mi-a placut, incat nu-mi venea sa cred ca s-a terminat. am ramas cu senzatia ca totul s-a intamplat prea repede.

bucurestiul jegos, trenuletul porno care te poarta prin dragonul rosu si incins(sambata asta il testez moi-meme), cadrele impecabile, ochii mijiti de fericire, obraznicatura de chinezoaica romanizata agatata ca o maimuta de piciorul tatalui, discutii intelectuale de pietari despre diana - regina razboiului si dragonul ca animal nefantastic, incondeiatul budist al oualor, mama nascuta in anul sobolanului e motiv serios de ras, pestele care populeaza acvariul si un sfert din cadru, rest de trei sferturi peisaj bucurestean cu blocuri, cel mai haios dans executat vreodata de o doamna intr-un club, cantaret progresist la chitara rece, pipaitul profesionist al puloverului si ia te uita ce au scazut astia calitatea, sa plonjam in oceanul mare sau macar in marea neagra cumva.

sa va duceti neaparat; sigur n-o sa va placa :)

Monday, October 19, 2009

vesnicia s-a nascut in rumania/ calvitie si o voce superba!

am gasit la draga de cinema o traba extraordinara:




nu stiu daca ati rezistat pana la capat, insa partea cea mai misto (chiar mai misto decat "soarele divin")e ca omul si-a dat adresa de mail.
propun asa: sa incepem o campanie de spam intelectual. eu ma pun pe scris. distractia prima, prezentarea p-urma :)

aiurea

un baiat ma face mincinoasa din doua-n doua vorbe. cand mai plastic, cand mai elastic, fapt e ca taca-taca-taca, pe capul meu. n-am cum sa-i arat ca n-are dreptate si probabil ca nici nu merita sa ma obosesc, daaaaar e ATAT de frustrant sa fii acuzat pe nedrept, incat ma apuca ciripitul nervos de vrabie calcata pe firimitura. voi, cei ce nu sunteti acuzati prosteste, sau, daca sunteti, aveti dovezi ad labam, nici nu stiti cat sunteti de fericiti!

a intrat cineva pe blogul ASTA cautand "ruchi de mireasa". azi. vorbesc serios! sa faca bine sa iasa de pe blog si sa se intoarca peste vreo 10 ani sau deloc!

s-acum, ca mi-am varsat oful, ma intorc la scris prezentari pentru petrut & gabriel. tare mai sunt necajita, ofofofofof!

Saturday, October 17, 2009

oglinda-oglinjoara, care-i cel mai sexi metrou din tara?

stiu ca nu-i frumos sa faci misto de campanii sociale, asa ca doamne-iarta-ma din capul locului!

deci niste baieti veseli s-au gandit la veselia altor baieti si au conceput o campanie porno, dupa care au imbracat-o nitel intr-o initiativa csr, ca prea era in fundul gol.

exista acest metrou in care, in locul traditionalului print vanzator de iaurt sau ciocolata, ai oglinzi multe-multe si indemnul sa te palpezi si sa te examinezi, tu, draga femeie, care oricum petreci vreo 30 de minute in fata oglinzii every day (mama, ce esantion or fi avut cand au calculat asta?).
sa nu va mirati cand vor incepe doamnele si domnisoarele mai fricoase, mai ipohondre si - de ce nu?-mai exhibitioniste, sa-si arate nurii prin metrou, pe repede-inainte, intre doua statii.

si sa nu va ia prin surprindere nici valul de vandalism ce va urma: baietii inteligenti vor smulge oglinzile buclucase si le vor monta care in camera de camin, care sufragerie, care in open-space la el la banca, fiecare dupa nevoie. vor astepta cu un frecat de palme anticiptiv, sa pice o ingrijorata.

uite-asa se circula voios si voinic prin bucuresti. mie imi place. voua?

p.s.: mili-vanili,astept o replica de pr :)

Friday, October 16, 2009

fenomenologia si ontologia culturii europene, un mare cacat

sufar de boala etudiantului care trebuie sa mearga in fiecare toamna la scoala.

anul trecut m-am incruntat ingrozitor cand ceilalti copii au intrat in sesiune, iar eu n-aveam niciun fel de examen.

mi-am zis deci ca e cazul sa m-apuc sa studiez o chestie ciudata si misto, asa, pentru sufletul meu. vreau sa scriu o lucrare despre pastile religioase in arta controversata si m-am gandit ca imi vor prinde bine patru semestre de te miri ce materii fanteziste. in franceza.

am intrat cu 10. ce chestie, zic! s-au fript prostanacii. si ieri ma duc plina de dorinta de cunoastere la primul curs. nu s-au fript prostanacii - chiar nu aveau pe cine sa puna in capul listei de admisi, fiindca ceilalti 40 si ceva de masteranzi sunt fie retardati, fie muti; din pacate nu amandoua in acelasi timp.

ma gandeam eu ieri, in timp ce admiram apusul de la ferestruica boema din dreptul scaunului meu, ca de ani de zile nu mi-am mai irosit timpul intr-un mod atat de flagrant (probabil pentru ca de ani de zile nu prea am mai avut timp de irosit).

profesorul, bietul de el, seful catedrei unesco, avea o disperare delicioasa in ochi. intreaba omul despre metodologia dialogului intercultural si i se raspunde asa: "cred ca e foarte important sa cunoastem limba si istoria celeilalte culturi". nivelul e atat de penibil, incat imi era recunoscator ca stiu definitia cuvantului "metodologie" si a zambit cand i-am pus o intrebare la care nu a putut sa-mi raspunda.

m-am mai si chinuit cu un experiment, incercand sa determin daca merita sau nu sa imi incurc o buna parte din uichend doi ani de-acum inainte. in demersul meu stiintific, am luat primul devoir si l-am dat spre interpretare unor cunoscuti de-ai mei. voiam sa compar raspunsurile lor cu ceea ce se intampla in sala de curs, ca sa-mi dau seama daca nu-i mai sanatos si mai practic un mic-dejun dansant cu ei, la care sa discutam despre univers si tot restul.

concluzia: haideti baieti la bere, ca la cursul de fenomenologia si ontologia culturii europene, ana are mere.

Wednesday, October 14, 2009

ruki nu-i deloc holly golightly

fie el barbat sau motan, e clar ca la un moment dat incep sa ma atasez. nu am curaj sa incerc, insa ar fi interesant si edificator un experiment pe ficusi.

ma programez neuro-simpatic sa nu simt nimic pentru o planta stearsa, pe care o ud insa cand imi cere. nu-i pun nume, refuz sa ma uit spre ea sau sa o ating.
curand incep sa-i ghicesc frunzele cu coada ochiului, ma surprind gandindu-ma ce frumos a crescut si cata nevoie are de mine.
e clar, trebuie sa scap de ficus urgent, pana nu se lipeste de mine.
il arunc de la etajul 6, in miez de noapte.
nu, nu nimeresc o baba-n cap; dar alerg ca o proasta pe scari, iau planta storcita, ii pun atele si o tin langa mine pana isi da vegetalul sfarsit.

va zic eu ca asta s-a intampla. pur si simplu unele fete nu pot lua micul dejun la tiffany's.

Tuesday, October 13, 2009

opc

s-a depus o plangere la oficiul de protectie a cititorului, asa ca iata-ma-s cu jumatatea plina a paharului:

nu mai muncesc pentru producatori de detergenti si chiloti, muncesc pentru pifani si herculiani, cum imi place mie sa le spun. copii incredibil de simpatici, care au trecut prin foarte multe si pe care as vrea sa ii iau acasa. da, pe toti, la mine acasa.

o stiu eu pe o doamna care are o obsesie pentru bufnite. atat de mare obsesia, incat ne-a si vizitat una, in puterea noptii, chiar la priveghi. ocaziune cu care am hotarat sa ne facem sc cu profil de priveghere, caci noi suntem cele mai haioase si neobisnuite priveghetoate/privighetoare din galaxia crestin-ortodoxa. am facut bonding sub o cerga infinita si megalanoasa, tremurand printre hohote de ras. stie cum sa ma faca sa-mi bag demisia sub birou, in cosul de gunoi. stie cand, cum si ce sa imi spuna si imi lasa anonime pe birou, dimineata: pliculete de ceai; tot ea randuieste canutele de cafea, astfel ca ma simt in alba-ca-zapada, eu fiind oricare dintre pitici.
ea mi-a vorbit despre cum e sa iesim impreuna sa maturam frunzele sau sa facem partie, in functie de sezon; cat de putina lume se gandeste la maturatul frunzelor!

il mai am si pe acest coleg minunat, justitiarul carpatilor; un fel se zorro autohton, dar foarte, foarte misto. am cu cine sa fac o gluma, sa mimez o relatie extra-colegiala, sa fac o infamie, sa urlu, sa tip. la sedintele revoltatoare de fiecare luni, capul lui motoc vrem! ne cam asezam unul langa celalalt si ne ridicam reciproc mingea la fileu. in fiecare, dar in fiecare dimineata, ma OBLIGA sa mananc un covrig cu mac. are o cutie uriasa de prezervative din care mi-am facut o rezerva strategica. nu sunt insa de foarte buna calitate, asa ca le pot folosi numai cu tipii cu care nu m-ar deranja sa raman insarcinata.

super-colega de la pr este desteapta, frumoasa, foarte feminina, cocheta si are cel mai brad pitt copil din univers, care vrea sa se faca "scientist"; de fapt, e deja. genele astea de frumos si destept din familia respectiva ma complexeaza si ma obliga; trebuie sa iau patalama de best fr, ca altfel dezamagesc mentorul. e un om cu o imbratisare atat de calda, incat topeste tot cu ea; si m-a trimis si la pupat de fotbalisti, lucru pe care nu-l bifasem pana la varsta asta si era pacat.

domnul ioan, noul costica, ma duce la serviciu in fiecare dimineata; i-ar placea sa ma si aduca acasa, insa nu-l las fiindca stau mereu peste program; ii datorez deja rauri de bere; e pasionat de parfumuri si asta mi se pare o treaba tare frumoasa.

mai e si prietenia scurta, dar extrem de consistenta cu m. mi-a cunoscut pisicile, dar a vazut-o si pe mama, chestie pentru care multi viteji i-ar lua gatul. vizita la mama mea e subiect tabu. l-am alergat in jurul unei mese tare mici. i-am spus vreo cateva lucruri penibile despre mine. am ras mult, mult de tot.

daca n-as sta in fiecare zi peste program, as putea pleca de la birou in miezul zile.

multe din lucrurile sf-istice despre care nici n-am cum sa va spun, pentru ca m-ati banui ca traiesc intr-un univers paralel si mizer, sunt de fapt atat de absurde incat devin amuzante.

Sunday, October 11, 2009

fuck almost / almost fuck

i am almost decent
he almost got on the plane
i almost know what i want
i almost know who i want
this is almost sad
people are almost kind
i almost like my job
this book is almost good
i almost can’t cook anymore
i am almost there
you are almost here
this is not almost sad, it is simply sad.

raceala e porno curat

nu stiu altii cum sunt, insa pe mine virusii ma fac mult mai atractiva.
fierbinteala gresit interpretata, piele care simte mai multe ca de obicei, buze si mai rosii, respiratie agitata si un oftat continuu si sacadat, ca de boala.
am invatat din greselile trecutului, astfel ca nu se mai lesina asa, cu una, cu doua. a trebuit sa scot baia fierbinte din combinatie si sa ma multumesc si cu temperatura camerei.
am identificat insa doua probleme:
unu: incercarea de a suprima un stranut pare cu totul altceva
doi: la sfarsit, e mult mai greu sa dai afara lumea din casa, ca deh!, esti bolnava, ai nevoie de supraveghere...

Friday, October 9, 2009

disc-lamer

ruki nu mai e pr kihi-kiha, prin urmare nu-i vina ei ca materialele au greseli de scriere si exprimare.

acestea fiind scrise, miam luat o grije dupe cap.

Thursday, October 8, 2009

locul meu nu e aici

partea ce mai rea in a fi prins intr-o oala cu oameni indoielnici e ca esti considerata o bucata din aceeasi supa.

cand lucrezi cu analfabeti, gasculite duse la biserica, securisti ratati, gospodine retardate, smecherasi de bucuresti, harpii grasute, astia toti te trateaza de parca ai fi unul dintre ei. 0 respect, iti este insultata inteligenta in mod constant, esti banuita de toate marsaviile grupului si, partea cea mai suparatoare, toti cretinii se trag de sireturi cu tine.

invat noi lucruri despre mine, cum ca nu sunt un om atat de tolerant cum mi-as fi dorit si judec tare oamenii veniti dintr-o lume diferita de a mea.

locul meu nu-i aici, am nevoie de discutii savante, flori pe birou, cravata si butoni, de corin chiriac si de costica, de cristiana si de romi, de un strop de normalitate si de youtuburi din anii 80, date la maxim dimineata.

acest purcelus rautacios este tare, tare trist. :(

yop