draga irina,
ai facut o baclava minunata! pacatul dulciurilor turcesti e chiar dulciuritura. s-ar putea sa n-ai in casa lingurite suficient de mici cat sa incapa o portie care sa nu te ingretoseze pe data. dar baclavaua ta habar n-a avut de asta; mi-as fi dorit sa fie un double decker sau sa-ti fi trimis biscuitii mei intr-un recipient mai mare, asteptand sa-mi fie intors cu varf si-ndesat. printre foile mii si mii se lafaiau bucatoaie de nuca; aveau gustul amarui si trainic al miezului putin pralinat (fie le-ai varat intai intr-o tigaie incinsa, ceea ce demonstreaza ca esti intru totul dedicata cauzei si corinul e un fericit, fie pur si simplu au luat-o nebunaticele la goana spre marginile tavii si au sfarait aparte, ceea ce demonstreaza ca ai norocul marelui cofetar si eu sunt foarte geloasa). de la mana pan' la gura s-a micsorat mai rau ca vorba, asa ca ne-am batut pe baclava! gata, am spus-o!
dar baclavaua ta nu-i numai o prajitura reusita, e si declaratia ta de drept-feminista. uite, eu cred ca feminismul e prost inteles din cauza ca fetele alea care au pus bazele miscarii s-au luat prea tare in serios. faptul ca gatitul e sub nivelul unei feministe s-ar putea sa ni se para noua, nefeministelor, jignitor si nedrept. oamenii pe care-i stiu eu gatesc de nevoie sau din placere sau deloc. asta n-are legatura cu faptul ca-s femei ori barbati, casnice ori business women. baclavaua ta feminista imi da speranta ca lucrurile se pot schimba. da, eu vreau la cratita si stiu oameni foarte misto si independenti, basca si barbati cateodata, care vor tot acolo.
discleimar: acesta este primul post din ciclul:"cumpara-mi un martisor". de-acum, pentru orice soi de advertising pe blogul meu, solicitantul va plati cu un vestitor al primaverii. long live shameless advertising!
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
5 comments:
yummyyy :)
may I have ??to go??? ;)
draga windwhisperer, trebuie verificat cu irina, ea e cu know-how-ul. cat despre mine, eu as da tot ce am in casa la pachet (rog admiratorii irenei sa nu se inflameze, pe ea n-o dau dupa oricine!).
pe de alta parte, am vazut tortul lui sam. crezi ca eu n-am poftit? :)
lol !! doar " poftit" ??
hmm dar de gustat?/;)??
............ precis n-are gustul...
"treceti podul peste rau ,
sa mancati la moldovienci
Alivenci si poale'n brau,
Poale'n brau si alivenci " :)
..........
Sa-ti traiasca Irene !!
ruki, trebuie sa marturisesc: a fost norocul incepatorului - sau al celui care nu are in bucatarie toate ustesilele cerute de reteta :)) ar fi trebuit sa dau nuca prin masina de tocat - dar cum nu avem asa ceva...a "tocat" corin nuca faramitand-o intre degete: de aici bucatile mari de nuca :) ele, obraznicele, au iesit de sub foaia de placinta si s-au rumenit bine in cuptor - iar la final, cand am turnat peste ele siropul dulce si fierbinte, au inceput sa sfaraie vesele si sa capete aspect si gust de nuci caramelizate :)
promit sa fac (soon) baclava in cantitati ceva mai mari :) si ii poftesc la masa pe toti doritorii :)
cat despre feminismul meu din bucatarie - eu n-am sustinut niciodata ca e sub demnitatea unei feministe sa gateasca - am sperat numa' ca o femeie sa nu fie asezata la cratita doar pentru ca e femeie.
eu am refuzat bucataria pe de o parte pentru ca sint foarte lenesa si neindemanatica si prefer sa cumpar ceva gata facut si sa ma bucur de timpul pe care l-as fi petrecut in bucatarie in alt mod, fie pentru ca (long time ago) mi s-a sugerat ca, femeie fiind, ar trebui sa am ceva mai multa treaba cu bucataria.
dar baclavaua am facut-o de drag, si neobligata fiind de ceva sau cineva - cred ca de aia mi-a si iesit :)
windwhisperer, sa-mi!
storyteller, tocmai de aceea esti o drept-feminista pe care o iubim!
Post a Comment