in loc de tractir, sictir

oricat de bine intentionat si echilibrat esti, n-o sa-i poti impaca niciodata pe toti. tot timpul e ceva de comentat; fiecare are frustrarile lui si tu trebuie sa le cunosti foarte bine si sa le arunci cat colo, in curtea altei agentii.

e obositor si nedrept, iar eu m-am cam saturat. nu face parte din descrierea jobului sa fac lucrurile sa mearga intre oamenii astia, sa se simta bine impreuna si sa fie creativi. in acelasi timp, ar trebui sa-mi bag picioarele in imaginea unei agentii care, pana una-alta, nu pare sa fie foarte constienta de existenta mea.

concluzia? vezi-ti de treaba ta, codano, si lasa-i pe astia exact in punctul in care i-ai gasit. eu ma duc la mare, cine vine?

rasfat pe bat

asa se numeste tratamentul cu inghetata la care sunt supusa... caci recunosc- sunt supusa si sub tratament!

viata in agentie, mai ales aia boss free, ca ca si cum ai locui cu mos craciun: tot timpul se gaseste ceva bun si frumos de praduit.

fericirea-i un lucru marunt

zilele trecute ne faceam ca muncim in cel mai nesimtit mod cu putinta. profitam de faptul ca sefa din grecia nu are intre urechi un peste care sa-i traduca toate limbile pamantului (cititi Ghidul autostopistului intergalactic, doar v-am spus de atatea ori!) si mazgaleam o foaie cu niste frame-uri. ceea ce parea o campanie in toata regula nu era decat o biata insiruire a planurilor noastre de vacanta, schitata cu mare rafinament si simt de raspundere (la insistentele mele, s-a revenit cu pixul asupra detaliului potrivit caruia as fi fost insaricinata) de Cri, greierul-zebra al agentiei.

frame-ul Roxanei: termopane, mobila noua, masina noua...
frame-ul meu- ha, it's all about me, folks- arata cam asa: mare, nisip, eu tolanita langa o bere si-o carte cu cotorul gros. langa mine, un cort indian de camping din care se iteau vreo 5 capete prietene. aveam niste degete de mare caracter, rasfirate autoritar pe nisipul ala care ma cunoaste atat de bine.
intrebare: primul frame nu e cam golas in comparatie cu al doilea?
raspuns: roxana, tu iti petreci vacanta punandu-ti termopane; ruchi are 5 capete in cortul ala, 5!

cum spuneam intr-un alt post, scap eu de herghelie si de-abia astept sa imi rasfir degetele in nisip, fara a fi insarcinata, langa cele 5 capete dragi...se stiu ele!

pana atunci, nu prindem si noi un concert tapinar?

crochete bune-bune si folclor de calitate

azi e o zi din aia in care cel mai bun lucru ce ti se intampla e portia de crochete umplute cu ciudatenii de la tzac-pac.

acum incerc sa scriu post despre umplutura picanta si aromata desavarsit (cred ca e totusi o coincidenta, habar n-au copiii aia ce au combinat acolo) cu doi salbatici pe cap: corin care fumeaza pipa cu razvan, our special art director. imi citesc capitolul cu bocete din cartea cu folclor romanesc pentru toate ocaziile. sigur nu gasim o invocatie si pentru o seara in banbu?

opt copii si n-are cine-i ingriji
ca e casa tare grea...
si o da in porno, zice artul special.

destul despre putreziciuni! am de scris post aici,bai baieti...corin o da inainte cu miluca (diminutiv de la mila, sper eu!).ok, accept- oamenii astia nu ma lasa o clipa sa fiu trista! gata cu postul deprimat.

ca miluca de la tatuca
e ca miezul cel de nuca
dar miluca de la straini
e ca gardul cel de spini.
bucura-te manastire
mandru trandafir iti vine
dar nu vine sa-ti infloreasca
ci vine sa putrezeasca.
si roaga-te la gropari
sa nu-ti puna bulgari mari.
sa-ti puie tarana usoara
sa mai vii acasa iara.
noi plecam acum cu totii
te lasam aici cu mortii.

fara numar, baieti!

avem o dilema-la sectiunea de obiceiuri periodice o fi vorba de masturbat?

despre voayori:
in seara lui vasile sfantul
mi-a furat caciula vantu
si mi-a adus-o supt fereastra
chiar aici, la dumneavoastra

despre mita
mi-a venit un gand
si anume ce?
sa va dau aceasta punga cu poli
sa-i impartiti celor 3 superiori
sa-mi dea drumul din inchisori.

despre stefan:
s-a dus nita, n-a venit
mi se pare c-a murit
nita, la pamant, culcat
ca-ti tai capul imediat
sunt trimis de la sultan
sa-ti iau tributul la ban

despre novac:
novac catre turc: ia spune tu cu indemn
ai din nastere vreun semn?
turcu: chiar aicea sub barbie
am o pata visinie

oda gospodinelor:
saracu barbatu meu
el lucreaz asi eu beu
el lucreaza la tapina
cu beau ca o gospodina
el lucreaza la butuci
eu car ca sa-mi fac papuci

despre fumatori:
cine-n lume-a mai vazut
iepure vara cosand
si gaina dohanind
iepure suind pe scara
si gaina cu tigara.

special art a lasat futacul pe biroul nicoletei. jur! corin, om batran, da' se ridica de pe balansoar. acum priveste ganditor la muncitorii de vis-a-vis. poate le-a facut si cu ochiul, mai stii?

acest post e un kinder cu surpriza: a pornit ca o oda a crochetelor, insa inauntru se lafaie folclorul tarisoarei noastre. prefer kinderul cu folclor celui cu puzzle.
si sunt tot deprimata, bai mascaricilor!

munca ma plictiseste mai mult decat ma munceste plictisul....