astazi am pe mine o pereche de pantaloni iesita din comun. e foarte ciudata senzatia de lipsa de contact cu turul pantalonilor. i love the freedom of it!
sunt absolut indragostita de oamenii care iau doua expresii si le impletesc pana nu mai stiu de ele. o florareasa se vaita azi-noapte ca i-a "iesit iarna pe sub piele". ma intreb daca treaba asta e echivalenta cu "i-a intrat iarna pe sub nas". :)
Showing posts with label pipa si futacul. Show all posts
Showing posts with label pipa si futacul. Show all posts
Friday, January 29, 2010
Thursday, March 12, 2009
tot nu dau doi bani
mi s-a intamplat ceva extrem de interesant. m-am dus la un concert, am scris ce-am simtit eu acolo-mesajul trupei vs. starea civila a unuia dintre baieti- apoi am generalizat, gandindu-ma la ale mele. e adevarat, in treacat mi-am exprimat si parerea despre sotia acestui domn. eu am prejudecati si pentru mine o blonda in fusta scurta de blugi e o blonda in fusta scurta de blugi. s-a intamplat ca m-am trezit cu replica "artistului" direct la mine pe blog, ca sa nu mai vorbesc de o fana care imi bate obrazul cu incapatanare, ca cica "m-am gafat".
ideea e urmatoarea: cand mi-am dat eu seama cum e cu satul global si am constientizat ca nu mai sunt o vaca in cireada, ci o albina intr-un roi, m-am gandit, ca tot omul, ca am dreptul sa adaug pe net continut despre ce vrea muschiul meu. asa ca m-am pus pe treaba: am calomniat mame, surori, frati, necunoscuti, colegi, sefi, prieteni, bloggeri, bloggerite, iubiti, iubitii iubitilor si tot asa.
refuz sa scriu ca si cum as fi constienta ca sute de necunoscuti afla despre mine lucruri pe care ar fi trebuit sa le tin pitite in pumn, ca pe gazele copilariei. asta a fost intelegerea mea cu mine, ca o sa fiu sincera pana la capat. nu e un blog de printesa, nici de intelectuala, nici de artista, nici de jurnalist, nici de scriitoare, e blogul unei fete careia i se intampla lucruri total nespectaculoase, dar despre care va avea intotdeauna o parere.
intorcandu-ma la afacerea cu pricina, am ras o zi intrega de situatia suprarealista in care m-am varat. ultimul lucru la care ma asteptam era o descriere a calitatilor sotiei acelui domn, pentru ca pe mine nu ma intereseaza nici macar domnul, cu atat mai putin sotia lui. am povestit si eu ce mi-a trecut prin cap intr-o seara, pe blogul meu unde EU sunt buricul pamantului, unde am pretentia ca cele 200 si ceva de textulete sunt numai si numai despre mine, narcisista de ruki. sa apari aici si sa-mi explici situatia ta familiala mi se pare de domeniul dan diaconescu.
iertare ca nu ma pot implica mai mult si va rog, daca va deranjeaza lactobarul, nu-l mai cititi.
ideea e urmatoarea: cand mi-am dat eu seama cum e cu satul global si am constientizat ca nu mai sunt o vaca in cireada, ci o albina intr-un roi, m-am gandit, ca tot omul, ca am dreptul sa adaug pe net continut despre ce vrea muschiul meu. asa ca m-am pus pe treaba: am calomniat mame, surori, frati, necunoscuti, colegi, sefi, prieteni, bloggeri, bloggerite, iubiti, iubitii iubitilor si tot asa.
refuz sa scriu ca si cum as fi constienta ca sute de necunoscuti afla despre mine lucruri pe care ar fi trebuit sa le tin pitite in pumn, ca pe gazele copilariei. asta a fost intelegerea mea cu mine, ca o sa fiu sincera pana la capat. nu e un blog de printesa, nici de intelectuala, nici de artista, nici de jurnalist, nici de scriitoare, e blogul unei fete careia i se intampla lucruri total nespectaculoase, dar despre care va avea intotdeauna o parere.
intorcandu-ma la afacerea cu pricina, am ras o zi intrega de situatia suprarealista in care m-am varat. ultimul lucru la care ma asteptam era o descriere a calitatilor sotiei acelui domn, pentru ca pe mine nu ma intereseaza nici macar domnul, cu atat mai putin sotia lui. am povestit si eu ce mi-a trecut prin cap intr-o seara, pe blogul meu unde EU sunt buricul pamantului, unde am pretentia ca cele 200 si ceva de textulete sunt numai si numai despre mine, narcisista de ruki. sa apari aici si sa-mi explici situatia ta familiala mi se pare de domeniul dan diaconescu.
iertare ca nu ma pot implica mai mult si va rog, daca va deranjeaza lactobarul, nu-l mai cititi.
Tuesday, November 25, 2008
cine-ar fi crezut?
iren scrie astazi despre ciudata situatie din batatura domnului mone: doi dintre muncitorii de la restaurantul de vis-a-vis, care ne tot fluierau si pasaiau dimineata, au primit sarcina de a ne varui casa. o intampare cu potential despre care o sa va tot povestim, pe masura ce ni se intampla lucruri.
status report, cum m-a invatat draga de mirela, in fiecare dimineata de luni, acum si la DDB:
unul dintre ei e intelectual. da domne, jur ca e! tocmai am vorbit despre radu gyr si caietele lui eminescu. stiti cum e..." vai, ce de carti aveti! ce studiati? zau? excelent! ce culoare politica aveti? ah, spuneti-mi asa, in general, ca aveti dreptate, n-are nicio legatura cu ce se intampla acum pe scena politica din romania. eu sunt tot de dreapta, dar cu accente nationaliste!"
va referiti la miscarea legionara la inceputurile ei, de dinainte de asasinate? indraznesc sa sper eu.
"nu neaparat!"
really???ce muncitor funky mi-am tras! oare apuc ziua de maine?
intre timp vine al doilea, tipul analfabetului eficient. il zoreste p-asta si, cum necum, il face sa intre in camera data spre varuire. seamana teribil de tare cu unul din baietii de la divertis, parca are si vorba lui. n-o fi chiar el? acusica, impins de criza economica, cine stie? uf, domnu mone, nu puteati sa-l tocmiti pe ala mic, simpatic, cu barba?
ma intreaba daca isi poate lasa hainele pe fotoliu. sigur, zic. nu mi-a trecut prin cap ca se referea la TOATE!!!
dragii mei, sed ametita in pat(am racit rau de tot), singura (iren nu mai termina odata cu campaniile ei la branza si wc picker!!!), iar prin casa mea se preumbla un legionar scund, dar vasnic si o bestie dezbracata pana-n brau. va tin la curent!
status report, cum m-a invatat draga de mirela, in fiecare dimineata de luni, acum si la DDB:
unul dintre ei e intelectual. da domne, jur ca e! tocmai am vorbit despre radu gyr si caietele lui eminescu. stiti cum e..." vai, ce de carti aveti! ce studiati? zau? excelent! ce culoare politica aveti? ah, spuneti-mi asa, in general, ca aveti dreptate, n-are nicio legatura cu ce se intampla acum pe scena politica din romania. eu sunt tot de dreapta, dar cu accente nationaliste!"
va referiti la miscarea legionara la inceputurile ei, de dinainte de asasinate? indraznesc sa sper eu.
"nu neaparat!"
really???ce muncitor funky mi-am tras! oare apuc ziua de maine?
intre timp vine al doilea, tipul analfabetului eficient. il zoreste p-asta si, cum necum, il face sa intre in camera data spre varuire. seamana teribil de tare cu unul din baietii de la divertis, parca are si vorba lui. n-o fi chiar el? acusica, impins de criza economica, cine stie? uf, domnu mone, nu puteati sa-l tocmiti pe ala mic, simpatic, cu barba?
ma intreaba daca isi poate lasa hainele pe fotoliu. sigur, zic. nu mi-a trecut prin cap ca se referea la TOATE!!!
dragii mei, sed ametita in pat(am racit rau de tot), singura (iren nu mai termina odata cu campaniile ei la branza si wc picker!!!), iar prin casa mea se preumbla un legionar scund, dar vasnic si o bestie dezbracata pana-n brau. va tin la curent!
Monday, November 24, 2008
n-ai cu cine!
zilele trecute citeam pe un blog scrisele unei domnisoare oripilate: la un eveniment cultural, intr-o sala din care scuturai numai intelectuali rasati de bucuresti, si-a facut aparitia o baba senila si urat mirositoare. vaaai, dar ce ne facem? cucoanele, mai-mai sa lesine! repede, saruri! sariti!
erau cateva pasaje cu adevarat socante pe-acolo- de exemplu momentul in care baba da mana tres amable cu un ambasador (de cate ori imi imaginez scena intepenesc de ras si trebuie sa agit tare din picioare sa-mi treaca) este descris ca ceva intr-adevar respingator si necuviincios, parca-mi amintesc de folosirea cuvantul "gheara".
in mod obisnuit as fi citit, as fi zambit la gandul ca 10 ape n-or sa ne spele, pe noi si pe educatia noastra de domni, mi-as fi facut cruce s-as fi scuipat de trei ori in san, multumind mamei ca m-a crescut cu multa minte si bun-simt (trebuie sa va povestesc intr-o zi despre tanti mimi, dumnezeu s-o odihneasca, buna prietena a mamei, unul dintre cei mai inimosi oameni pe care-i cunosc si o tiganca neagra ca noaptea). dupa un an si ceva de lucrat in carturesti insa, se pare ca am dobandit o sensibilitate veninoasa cand vine vorba deopotriva de intelectuali si de babe nebune.
la evenimentele din cette maison de bon goute absolu isi faceau aparitia cu regularitate doua babe minunate: prima, pe care am botezat-o pluralia tantum si a doua, mai simplut- clepto. pe pluralia tantum o stiam de la institutul cervantes, dintr-o seara in care a facut niscaiva taraboi si l-a intrerupt pe liiceanu (minunata faza, stiu o multime de oameni care si-ar fi dorit sa-i vada panica in ochi, in momentul in care a fost, tocmai el, intrerupt abrupt de chitaieli lipsite de licenta poetica). se pare ca a un domn a atins-o accidental si a inceput taraboiul: "porcule, nesimtitule, nu ne atingeeee!", de unde si pluralia tantum. acest citat ne-a insiropat momentele teatrale, mie si fetelor, vreun an de zile. am o interpretare magnifica a scenei, sa stiti! pl tnt este usor de recunoscut: curatica, blonduta, zbarcita, trasaturi foarte frumoase, poarta doua caciuli si citeste presa in limba germana. activitate cerebrala intensa, presupun. motaie din cand in cand, mai ales cand e vorba de un eveniment mai asezat, insa nu atat de des pe cat le trage la aghioase cealalta doamna, clepto.
despre ea, mai pe scurt: bruneta, profil acvilin, purtatoare de batic, mare cumparatoare de carti si portelanuri scumpe. pe alocuri, mai indeasa si cate un bonus in palton. am stabilit cu dani un cod al samurailor: o lasam sa cumpere carti, librarii o perchezitionau la iesire, de parca ar fi cel mai natural lucru cu putinta, ii scoteau elegant cartile din san, faceau totalul( fara furtisaguri, astea se intorceau la raft) si asa mai departe. la un moment dat, dani a adaugat o regula: nu ii mai vindeam portelanuri scumpe, ii era foarte mila ca nebuna isi cheltuia toata pensia intr-o zi. altfel, o doamna foarte draguta si bine informata.
acum va povestesc ceva trist: despre babuta care voia sa fie curata. babuta care voia sa fie curata venea cam odata la doua saptamani, avea o privire incredibil de blajina si zambea cercetand peretii frumos colorati cu carti bune. se aseza cateva momente pe lavita, apoi o tulea drept la baie si se spala cu apa calda si sapun lichid, isi schimba hainutele si apoi mai statea umpic pe lavita, dupa care ne parasea. toate bune si frumoase, pana cand a uitat sa incuie usa si a intrat sensibila cerasela peste ea. vai-vai! mare scandal, mare! don'soara cerasela, fire simtitoare nevoie mare, a facut atata gura incat, oricat de tare am incercat sa-i conving, n-au mai lasat-o niciodata pe babuta care voia sa fie curata sa fie curata. de cate ori eram pe faza, il rugam pe cosmin sa se duca s-o dea afara, ca e om bland si macar atat sa fac si eu pentru ea. mi-a frant inima babuta asta.
postul asta e pentru toti sclifositii pamantului, siguri tare pe puterile lor (mai ales alea intelectuale), scarbiti de batrani nebuni, usor murdari si excentrici. e foarte greu sa-ti pastrezi omenia in echilibru daca-ti lipseste simtul umorului. pe urma, daca de fapt ceea ce-ti lipseste e chiar omenia, am o veste cam proasta: babele astea au fost si ele tinere intelectuale iubarete, tres tres chic la vremea lor. ia sa ne gandim noi ce-ar putea sa ne aduca urmatorii 50 de ani?
inca ceva, daca aduce cineva vorba de manele in postul meu despre babe, jur ca scot si eu gheara si zgariu al dracului!
erau cateva pasaje cu adevarat socante pe-acolo- de exemplu momentul in care baba da mana tres amable cu un ambasador (de cate ori imi imaginez scena intepenesc de ras si trebuie sa agit tare din picioare sa-mi treaca) este descris ca ceva intr-adevar respingator si necuviincios, parca-mi amintesc de folosirea cuvantul "gheara".
in mod obisnuit as fi citit, as fi zambit la gandul ca 10 ape n-or sa ne spele, pe noi si pe educatia noastra de domni, mi-as fi facut cruce s-as fi scuipat de trei ori in san, multumind mamei ca m-a crescut cu multa minte si bun-simt (trebuie sa va povestesc intr-o zi despre tanti mimi, dumnezeu s-o odihneasca, buna prietena a mamei, unul dintre cei mai inimosi oameni pe care-i cunosc si o tiganca neagra ca noaptea). dupa un an si ceva de lucrat in carturesti insa, se pare ca am dobandit o sensibilitate veninoasa cand vine vorba deopotriva de intelectuali si de babe nebune.
la evenimentele din cette maison de bon goute absolu isi faceau aparitia cu regularitate doua babe minunate: prima, pe care am botezat-o pluralia tantum si a doua, mai simplut- clepto. pe pluralia tantum o stiam de la institutul cervantes, dintr-o seara in care a facut niscaiva taraboi si l-a intrerupt pe liiceanu (minunata faza, stiu o multime de oameni care si-ar fi dorit sa-i vada panica in ochi, in momentul in care a fost, tocmai el, intrerupt abrupt de chitaieli lipsite de licenta poetica). se pare ca a un domn a atins-o accidental si a inceput taraboiul: "porcule, nesimtitule, nu ne atingeeee!", de unde si pluralia tantum. acest citat ne-a insiropat momentele teatrale, mie si fetelor, vreun an de zile. am o interpretare magnifica a scenei, sa stiti! pl tnt este usor de recunoscut: curatica, blonduta, zbarcita, trasaturi foarte frumoase, poarta doua caciuli si citeste presa in limba germana. activitate cerebrala intensa, presupun. motaie din cand in cand, mai ales cand e vorba de un eveniment mai asezat, insa nu atat de des pe cat le trage la aghioase cealalta doamna, clepto.
despre ea, mai pe scurt: bruneta, profil acvilin, purtatoare de batic, mare cumparatoare de carti si portelanuri scumpe. pe alocuri, mai indeasa si cate un bonus in palton. am stabilit cu dani un cod al samurailor: o lasam sa cumpere carti, librarii o perchezitionau la iesire, de parca ar fi cel mai natural lucru cu putinta, ii scoteau elegant cartile din san, faceau totalul( fara furtisaguri, astea se intorceau la raft) si asa mai departe. la un moment dat, dani a adaugat o regula: nu ii mai vindeam portelanuri scumpe, ii era foarte mila ca nebuna isi cheltuia toata pensia intr-o zi. altfel, o doamna foarte draguta si bine informata.
acum va povestesc ceva trist: despre babuta care voia sa fie curata. babuta care voia sa fie curata venea cam odata la doua saptamani, avea o privire incredibil de blajina si zambea cercetand peretii frumos colorati cu carti bune. se aseza cateva momente pe lavita, apoi o tulea drept la baie si se spala cu apa calda si sapun lichid, isi schimba hainutele si apoi mai statea umpic pe lavita, dupa care ne parasea. toate bune si frumoase, pana cand a uitat sa incuie usa si a intrat sensibila cerasela peste ea. vai-vai! mare scandal, mare! don'soara cerasela, fire simtitoare nevoie mare, a facut atata gura incat, oricat de tare am incercat sa-i conving, n-au mai lasat-o niciodata pe babuta care voia sa fie curata sa fie curata. de cate ori eram pe faza, il rugam pe cosmin sa se duca s-o dea afara, ca e om bland si macar atat sa fac si eu pentru ea. mi-a frant inima babuta asta.
postul asta e pentru toti sclifositii pamantului, siguri tare pe puterile lor (mai ales alea intelectuale), scarbiti de batrani nebuni, usor murdari si excentrici. e foarte greu sa-ti pastrezi omenia in echilibru daca-ti lipseste simtul umorului. pe urma, daca de fapt ceea ce-ti lipseste e chiar omenia, am o veste cam proasta: babele astea au fost si ele tinere intelectuale iubarete, tres tres chic la vremea lor. ia sa ne gandim noi ce-ar putea sa ne aduca urmatorii 50 de ani?
inca ceva, daca aduce cineva vorba de manele in postul meu despre babe, jur ca scot si eu gheara si zgariu al dracului!
Friday, May 9, 2008
crochete bune-bune si folclor de calitate
azi e o zi din aia in care cel mai bun lucru ce ti se intampla e portia de crochete umplute cu ciudatenii de la tzac-pac.
acum incerc sa scriu post despre umplutura picanta si aromata desavarsit (cred ca e totusi o coincidenta, habar n-au copiii aia ce au combinat acolo) cu doi salbatici pe cap: corin care fumeaza pipa cu razvan, our special art director. imi citesc capitolul cu bocete din cartea cu folclor romanesc pentru toate ocaziile. sigur nu gasim o invocatie si pentru o seara in banbu?
opt copii si n-are cine-i ingriji
ca e casa tare grea...
si o da in porno, zice artul special.
destul despre putreziciuni! am de scris post aici,bai baieti...corin o da inainte cu miluca (diminutiv de la mila, sper eu!).ok, accept- oamenii astia nu ma lasa o clipa sa fiu trista! gata cu postul deprimat.
ca miluca de la tatuca
e ca miezul cel de nuca
dar miluca de la straini
e ca gardul cel de spini.
bucura-te manastire
mandru trandafir iti vine
dar nu vine sa-ti infloreasca
ci vine sa putrezeasca.
si roaga-te la gropari
sa nu-ti puna bulgari mari.
sa-ti puie tarana usoara
sa mai vii acasa iara.
noi plecam acum cu totii
te lasam aici cu mortii.
fara numar, baieti!
avem o dilema-la sectiunea de obiceiuri periodice o fi vorba de masturbat?
despre voayori:
in seara lui vasile sfantul
mi-a furat caciula vantu
si mi-a adus-o supt fereastra
chiar aici, la dumneavoastra
despre mita
mi-a venit un gand
si anume ce?
sa va dau aceasta punga cu poli
sa-i impartiti celor 3 superiori
sa-mi dea drumul din inchisori.
despre stefan:
s-a dus nita, n-a venit
mi se pare c-a murit
nita, la pamant, culcat
ca-ti tai capul imediat
sunt trimis de la sultan
sa-ti iau tributul la ban
despre novac:
novac catre turc: ia spune tu cu indemn
ai din nastere vreun semn?
turcu: chiar aicea sub barbie
am o pata visinie
oda gospodinelor:
saracu barbatu meu
el lucreaz asi eu beu
el lucreaza la tapina
cu beau ca o gospodina
el lucreaza la butuci
eu car ca sa-mi fac papuci
despre fumatori:
cine-n lume-a mai vazut
iepure vara cosand
si gaina dohanind
iepure suind pe scara
si gaina cu tigara.
special art a lasat futacul pe biroul nicoletei. jur! corin, om batran, da' se ridica de pe balansoar. acum priveste ganditor la muncitorii de vis-a-vis. poate le-a facut si cu ochiul, mai stii?
acest post e un kinder cu surpriza: a pornit ca o oda a crochetelor, insa inauntru se lafaie folclorul tarisoarei noastre. prefer kinderul cu folclor celui cu puzzle.
si sunt tot deprimata, bai mascaricilor!
acum incerc sa scriu post despre umplutura picanta si aromata desavarsit (cred ca e totusi o coincidenta, habar n-au copiii aia ce au combinat acolo) cu doi salbatici pe cap: corin care fumeaza pipa cu razvan, our special art director. imi citesc capitolul cu bocete din cartea cu folclor romanesc pentru toate ocaziile. sigur nu gasim o invocatie si pentru o seara in banbu?
opt copii si n-are cine-i ingriji
ca e casa tare grea...
si o da in porno, zice artul special.
destul despre putreziciuni! am de scris post aici,bai baieti...corin o da inainte cu miluca (diminutiv de la mila, sper eu!).ok, accept- oamenii astia nu ma lasa o clipa sa fiu trista! gata cu postul deprimat.
ca miluca de la tatuca
e ca miezul cel de nuca
dar miluca de la straini
e ca gardul cel de spini.
bucura-te manastire
mandru trandafir iti vine
dar nu vine sa-ti infloreasca
ci vine sa putrezeasca.
si roaga-te la gropari
sa nu-ti puna bulgari mari.
sa-ti puie tarana usoara
sa mai vii acasa iara.
noi plecam acum cu totii
te lasam aici cu mortii.
fara numar, baieti!
avem o dilema-la sectiunea de obiceiuri periodice o fi vorba de masturbat?
despre voayori:
in seara lui vasile sfantul
mi-a furat caciula vantu
si mi-a adus-o supt fereastra
chiar aici, la dumneavoastra
despre mita
mi-a venit un gand
si anume ce?
sa va dau aceasta punga cu poli
sa-i impartiti celor 3 superiori
sa-mi dea drumul din inchisori.
despre stefan:
s-a dus nita, n-a venit
mi se pare c-a murit
nita, la pamant, culcat
ca-ti tai capul imediat
sunt trimis de la sultan
sa-ti iau tributul la ban
despre novac:
novac catre turc: ia spune tu cu indemn
ai din nastere vreun semn?
turcu: chiar aicea sub barbie
am o pata visinie
oda gospodinelor:
saracu barbatu meu
el lucreaz asi eu beu
el lucreaza la tapina
cu beau ca o gospodina
el lucreaza la butuci
eu car ca sa-mi fac papuci
despre fumatori:
cine-n lume-a mai vazut
iepure vara cosand
si gaina dohanind
iepure suind pe scara
si gaina cu tigara.
special art a lasat futacul pe biroul nicoletei. jur! corin, om batran, da' se ridica de pe balansoar. acum priveste ganditor la muncitorii de vis-a-vis. poate le-a facut si cu ochiul, mai stii?
acest post e un kinder cu surpriza: a pornit ca o oda a crochetelor, insa inauntru se lafaie folclorul tarisoarei noastre. prefer kinderul cu folclor celui cu puzzle.
si sunt tot deprimata, bai mascaricilor!
Subscribe to:
Posts (Atom)