Monday, November 2, 2009
Monday, October 26, 2009
postare sub amenintare
ai mai scris ma despre mine pe blog?
dar tu ai mai intrat ma pe blogul meu?
hai ca intru acum!
si eu scriu despre tine acusica.
deci am scris. :)
dar tu ai mai intrat ma pe blogul meu?
hai ca intru acum!
si eu scriu despre tine acusica.
deci am scris. :)
ce doamna de toamna
eu nu functionez ca un ceas elvetian, asa ca preferintele sezoniere se schimba la mine din an in an.
anul trecut mi-a placut cel mai mult iarna, cu caciula cu urechi pe urechi si zapada tocmai buna de facut lipa-lipa, ca un pinguin. am prins ger cumplit in miezul noptii pe o strada din ploiesti; eram hopeless si scopless (poate doar sa prelungim cu vreo doua ore timpul petrecut impreuna). toate au mers anapoda: iubiri, prietenii, sporul casei; dar ceata aia care a plutit imprejurul meu cateva luni a fost intr-adevar frumoasa, asa, ca fenomen al naturii.
anul asta a venit o toamna atat de linistita incat ma apuca un tors de pisica numai cand ma gandesc. imi imaginez ce frumos trebuie sa fie in casa ancai, unde s-a facut zacusca in doua randuri. eu de fapt nu sunt aici, batandu-mi capul cu scursurile societatii civile, ci acolo, in camera-birou, inconjurata de pisici, mai putin de licurici, punand muraturi si dovleac la cuptor, facand plimbari dese, cu capul plin de ciripiruri stranii de pasari necunoscute si de gauguin. mai sunt cateodata si la noi in sat, plimband golanei de 11 ani pe umeri si invatand blande si blonde ochelariste sa joace table ca baietii.
si soarele e atat de simpatic uneori, ca-ti scoti cojoacele si ramai in tricou si zambesti cu gropite si coltul ochilor. si e bine toamna asta; zic s-o punem la uscat, s-o consumam binisor, in portii mici, cand ne-o fi mai firg si mai plictis.
anul trecut mi-a placut cel mai mult iarna, cu caciula cu urechi pe urechi si zapada tocmai buna de facut lipa-lipa, ca un pinguin. am prins ger cumplit in miezul noptii pe o strada din ploiesti; eram hopeless si scopless (poate doar sa prelungim cu vreo doua ore timpul petrecut impreuna). toate au mers anapoda: iubiri, prietenii, sporul casei; dar ceata aia care a plutit imprejurul meu cateva luni a fost intr-adevar frumoasa, asa, ca fenomen al naturii.
anul asta a venit o toamna atat de linistita incat ma apuca un tors de pisica numai cand ma gandesc. imi imaginez ce frumos trebuie sa fie in casa ancai, unde s-a facut zacusca in doua randuri. eu de fapt nu sunt aici, batandu-mi capul cu scursurile societatii civile, ci acolo, in camera-birou, inconjurata de pisici, mai putin de licurici, punand muraturi si dovleac la cuptor, facand plimbari dese, cu capul plin de ciripiruri stranii de pasari necunoscute si de gauguin. mai sunt cateodata si la noi in sat, plimband golanei de 11 ani pe umeri si invatand blande si blonde ochelariste sa joace table ca baietii.
si soarele e atat de simpatic uneori, ca-ti scoti cojoacele si ramai in tricou si zambesti cu gropite si coltul ochilor. si e bine toamna asta; zic s-o punem la uscat, s-o consumam binisor, in portii mici, cand ne-o fi mai firg si mai plictis.
Thursday, October 22, 2009
tineretul din ziua de azi, aspecte imbucuratoare
mie nu-mi prea plac tinereii. nu inteleg nimic despre mine, nu stiu cum sa se poarte, nu suntem pe aceeasi lungime de unda. daaaaaar...de cand tot e ruki ursuza si mofluza si refuza sa iasa la joaca, multe s-au schimbat.
mi-e foarte simpatic un domnisor care e atent la lucruri fine, cum ar fi folosirea semi-calomnioasa a pronumelui. i-a facut observatie unei imbecile care ne-a incurcat la mafia si care se adresa unui tip cam asa: " asta face, asta drege"; cu asta la un metru distanta de ea si noi, toti astia, in jur.
prima oara i-a amintit doar care e numele lui, a doua oara i-a explicat ca nu-i frumos sa vorbeasca asa: "e de fapt un sfat; o sa te ajute in societate." :) fin prietene, fin. ca sa nu mai vorbim despre faptul ca a impiedicat eliminarea mea, sustinand pana-n panzele albe ca-s cetatean nevinovat. a fost si domn, avea si dreptate. am salvat comunitatea impreuna si e doar prima data cand ne vedem :)
mi-e foarte simpatic un domnisor care e atent la lucruri fine, cum ar fi folosirea semi-calomnioasa a pronumelui. i-a facut observatie unei imbecile care ne-a incurcat la mafia si care se adresa unui tip cam asa: " asta face, asta drege"; cu asta la un metru distanta de ea si noi, toti astia, in jur.
prima oara i-a amintit doar care e numele lui, a doua oara i-a explicat ca nu-i frumos sa vorbeasca asa: "e de fapt un sfat; o sa te ajute in societate." :) fin prietene, fin. ca sa nu mai vorbim despre faptul ca a impiedicat eliminarea mea, sustinand pana-n panzele albe ca-s cetatean nevinovat. a fost si domn, avea si dreptate. am salvat comunitatea impreuna si e doar prima data cand ne vedem :)
cat de mare e oceanul mare, mai chinezule?
iata un film documentar care n-are trailer. zau ca n-are, ceea ce ma obliga sa va povestesc.
e despre trei chinezi veniti in romania. e despre angro europa/dragonu rosu. e despre karaoke pe corina chiriac a lor si despre cum e sa pronunti corect tz si sh tu, in calitate de chinez.
mie mi-a placut mult, pe restul de 4 spectatori din sala i-a plictisit. atat de mult mi-a placut, incat nu-mi venea sa cred ca s-a terminat. am ramas cu senzatia ca totul s-a intamplat prea repede.
bucurestiul jegos, trenuletul porno care te poarta prin dragonul rosu si incins(sambata asta il testez moi-meme), cadrele impecabile, ochii mijiti de fericire, obraznicatura de chinezoaica romanizata agatata ca o maimuta de piciorul tatalui, discutii intelectuale de pietari despre diana - regina razboiului si dragonul ca animal nefantastic, incondeiatul budist al oualor, mama nascuta in anul sobolanului e motiv serios de ras, pestele care populeaza acvariul si un sfert din cadru, rest de trei sferturi peisaj bucurestean cu blocuri, cel mai haios dans executat vreodata de o doamna intr-un club, cantaret progresist la chitara rece, pipaitul profesionist al puloverului si ia te uita ce au scazut astia calitatea, sa plonjam in oceanul mare sau macar in marea neagra cumva.
sa va duceti neaparat; sigur n-o sa va placa :)
e despre trei chinezi veniti in romania. e despre angro europa/dragonu rosu. e despre karaoke pe corina chiriac a lor si despre cum e sa pronunti corect tz si sh tu, in calitate de chinez.
mie mi-a placut mult, pe restul de 4 spectatori din sala i-a plictisit. atat de mult mi-a placut, incat nu-mi venea sa cred ca s-a terminat. am ramas cu senzatia ca totul s-a intamplat prea repede.
bucurestiul jegos, trenuletul porno care te poarta prin dragonul rosu si incins(sambata asta il testez moi-meme), cadrele impecabile, ochii mijiti de fericire, obraznicatura de chinezoaica romanizata agatata ca o maimuta de piciorul tatalui, discutii intelectuale de pietari despre diana - regina razboiului si dragonul ca animal nefantastic, incondeiatul budist al oualor, mama nascuta in anul sobolanului e motiv serios de ras, pestele care populeaza acvariul si un sfert din cadru, rest de trei sferturi peisaj bucurestean cu blocuri, cel mai haios dans executat vreodata de o doamna intr-un club, cantaret progresist la chitara rece, pipaitul profesionist al puloverului si ia te uita ce au scazut astia calitatea, sa plonjam in oceanul mare sau macar in marea neagra cumva.
sa va duceti neaparat; sigur n-o sa va placa :)
Monday, October 19, 2009
vesnicia s-a nascut in rumania/ calvitie si o voce superba!
am gasit la draga de cinema o traba extraordinara:
nu stiu daca ati rezistat pana la capat, insa partea cea mai misto (chiar mai misto decat "soarele divin")e ca omul si-a dat adresa de mail.
propun asa: sa incepem o campanie de spam intelectual. eu ma pun pe scris. distractia prima, prezentarea p-urma :)
nu stiu daca ati rezistat pana la capat, insa partea cea mai misto (chiar mai misto decat "soarele divin")e ca omul si-a dat adresa de mail.
propun asa: sa incepem o campanie de spam intelectual. eu ma pun pe scris. distractia prima, prezentarea p-urma :)
aiurea
un baiat ma face mincinoasa din doua-n doua vorbe. cand mai plastic, cand mai elastic, fapt e ca taca-taca-taca, pe capul meu. n-am cum sa-i arat ca n-are dreptate si probabil ca nici nu merita sa ma obosesc, daaaaar e ATAT de frustrant sa fii acuzat pe nedrept, incat ma apuca ciripitul nervos de vrabie calcata pe firimitura. voi, cei ce nu sunteti acuzati prosteste, sau, daca sunteti, aveti dovezi ad labam, nici nu stiti cat sunteti de fericiti!
a intrat cineva pe blogul ASTA cautand "ruchi de mireasa". azi. vorbesc serios! sa faca bine sa iasa de pe blog si sa se intoarca peste vreo 10 ani sau deloc!
s-acum, ca mi-am varsat oful, ma intorc la scris prezentari pentru petrut & gabriel. tare mai sunt necajita, ofofofofof!
a intrat cineva pe blogul ASTA cautand "ruchi de mireasa". azi. vorbesc serios! sa faca bine sa iasa de pe blog si sa se intoarca peste vreo 10 ani sau deloc!
s-acum, ca mi-am varsat oful, ma intorc la scris prezentari pentru petrut & gabriel. tare mai sunt necajita, ofofofofof!
Subscribe to:
Posts (Atom)